Libertatea religioasă a creştinilor din Orientul Mijlociu: interviu cu preşedintele Ciprului, Nikos Anastasiades

(RV 16 feb 2014) Cu ocazia vizitei la Papa Francisc, sâmbătă, la Vatican, preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acordat un amplu interviu cotidianului „L’Osservatore Romano”, în care a subliniat că trebuie recuperată şi valorificată moştenirea creştină şi convieţuirea paşnică a tuturor religiilor.


Întrebat ce ar putea face Comunitatea Internaţională pentru a evita eliminarea comunităţilor creştine din Orientul Mijlociu, preşedintele Ciprului a spus că ţara sa, care are rădăcini profund creştine, precum şi o convieţuire paşnică a creştinilor şi a musulmanilor timp de secole, până la evenimentele din 1974 care au condus la împărţirea insulei pe motive etnice şi religioase, împărtăşeşte temerile Sfântului Părinte pentru siguranţa creştinilor din Orientul Mijlociu. Acesta a subliniat că minorităţile creştine, trebuie protejate pentru a putea vorbi în continuare de existenţa unor drepturi umane fundamentale. „De aceea”, a spus preşedintele Anastasiades, „Comunitatea internaţională trebuie să împărtăşească marea responsabilitate de a lua măsurile necesare pentru a proteja şi promova drepturile şi libertăţile religioase ale creştinilor în tumultoasa regiune din sudul Mării Mediteraneene”.

Vorbind despre situaţia dramatică din Siria, unde războiul continuă, preşedintele Ciprului a spus că ţara sa îşi dă toată silinţa pentru a sprijini rezolvarea crizei politice, religioase şi umanitare, încercând chiar să dea un exemplu propriu prin reunificarea cât mai curând a Ciprului divizat în urmă cu 40 de ani.

Referindu-se la problema imigranţilor care tranzitează bazinul Mării Mediteraneene, preşedintele Anastasiades a spus că şi în această privinţă împărtăşeşte îngrijorările Papei şi consideră că trebuie protejate drepturile umane şi religioase ale imigranţilor, luptând împotriva traficului de fiinţe umane şi abordând în mod serios problemele pe care le presupune acest fenomen imposibil de neglijat.


(RV – G. Fiorentino – L’Osservatoare Romano – A. C. Hrişman)