Ziua Bolnavilor de Lepră: fonduri pentru combaterea mizeriei şi a bolilor, nu pentru arsenale de război

(RV – 25 ianuarie 2014) Duminică, 26 ianuarie: Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră, dedicată apărării drepturilor acelora care şi azi sunt deseori ignoraţi mai ales din cauza sărăciei şi a neşcolarizării.

Potrivit raportului din 2013 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 80% din noile cazuri sunt concentrate în India, Brazilia şi Indonezia.

Se ştie că Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră a fost promovată în 1954, de Raoul Follereau, supranumit „marele apostol al leproşilor”.

Mai puţin cunoscut este faptul că acest jurnalist francez care şi-a dedicat viaţa bolnavilor de lepră s-a inspirat din figura preotului belgian Damian de Veuster, din secolul al XIX-lea, care şi-a pus întreaga viaţă în slujba celor discriminaţi şi excluşi din cauza leprei.

De altfel, părintele Damian, catolicul misionar care a fost beatificat de Ioan Paul al II-lea în 1995 şi canonizat de Benedict al XVI-lea în octombrie 2009, avea să moară în 1889, la doar 49 de ani, în temuta insulă Molokai, din Hawaii, după ce a contractat boala de la cei pe care-i îngrijea.

Despre situaţia actuală a bolnavilor care suferă din cauza acestei maladii ne oferă mai multe amănunte doamna Ana Maria Pisano, medic, preşedinta asociaţiei italiene intitulată „Prietenii lui Raul Follerau”, după numele jurnalistului francez care în secolul trecut şi-a dedicat viaţa luptei împotriva leprei ca boală, dar şi a leprei ca injustiţie socială.

Ana Maria Pisano: „În prezent sunt peste 230 de mii de cazuri, dar în multe naţiuni nu se ţine o evidenţă a acestora, de aceea se crede că numărul real este cel puţin dublu. În plus, există peste 10 milioane de pacienţi care au fost bolnavi de lepră şi care, ajungând târziu să beneficieze de tratament, au rămas cu sechele, având nevoie continuă de proteze, de tratamente pentru ulceraţiile pielii şi de asistenţă în general”.

Preşedinta Asociaţiei „Prietenii lui Raul Follerau” a definit lepra o boală care marginalizează, punând accentul pe aspectul devastator din punct de vedere social, din cauza fricii suscitate în mod nejustificat căci, după cum a explicat, atunci când este tratată, lepra nu este molipsitoare:

Ana Maria Pisano: „Se ştie foarte bine că în zilele noastre boala poate fi îngrijită şi chiar tratată în mod perfect. În prezent, după o lună de tratament, maladia nu mai este deloc contagioasă pentru că în urma medicamentelor se produce o fragmentare a microbilor şi, deci, şi a bacilului care produce boala Hansen, numită şi lepră. În ciuda acestui fapt, oamenilor le este frică – după cum ne-a confirmat şi medicul care coordonează proiectul nostru în India. În multe locuri, chiar şi medicilor le este teamă să se atingă de un bolnav de lepră, iată de ce unul dintre aspectele caracteristice acestei boli este marginalizare bolnavilor şi a familiilor acestora şi alungarea lor din mijlocul comunităţii”.


Între 1964 şi 1969, Raoul Follerau a organizat campania costul unei zile de război dat păcii, adresată ONU. Amintind această campanie în Ziua Mondială a Bolnavului de Lepră din 2003, Ioan Paul al II-lea a evidenţiat actualitatea îndemnului lui Follerau de a destina resursele financiare combaterii mizeriei şi a bolilor, nu arsenalelor de război.


R.V./A. Mărtinaş