Assisi. Simpozion internaţional despre Sf. Francisc, Sf. Efrem Sirul şi al-Din Rumi

RV 23 ian 2014. Centrul Franciscan Internaţional pentru Dialog din Assisi, în colaborare cu Ambasada României pe lângă Sf. Scaun şi Ambasada Turciei pe lângă Sf. Scaun, a organizat joi, 23 ianuarie, la Assisi, un simpozion internaţional pe tema „Trei oameni faţă în faţă cu Dumnezeu: Isac Sirul, Francisc din Assisi şi Mevlana Galal Al-Din Rumi”.

Simpozionul, cu începere de la ora 16.00, se desfăşoară în „Sala Romanica” a Conventului din Assisi. Potrivit programului manifestării, primit la redacţie, vor lua adresa un cuvânt de salut episcopul de Assisi, mons. Domenico Sorrentino, şi Custodele Sacrului Convent, pr. Mauro Gambetti.

Ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, va introduce tema simpozionului cu o prelegere intitulată „Contemplaţie şi milostivire, rădăcini ale dialogului”. Fratele Sabino Chialà, monah la Comunitatea din Bose (nordul Italiei), va prezenta conferinţa intitulată „Isac Sirul şi ecumenismul sfinţeniei”. Directorul grupului editorial „Mesagerul” din Padova, pr. Fabio Scarsato, ilustrează prin conferinţa sa „Cuvintele şi semnele Sfântului Francisc”, mesajul mereu actual pe care Sărăcuţul din Assisi l-a încredinţat posterităţii. În fine, ambasadorul Turciei pe lângă Sf. Scaun, Kenan Gürsoy, va prezenta o conferinţă despre spiritualitatea lui Mevlana Galal al-Din Rumi.

De adăugat că intervenţiile vorbitorilor sunt intercalate de piese muzicale corale interpretate de Corul Parohiei Ortodoxe Române din Perugia şi de Grupul „Musici” din Assisi.

Lucrările simpozionului sunt moderate de pr. Silvestru Bejan, delegat general pentru ecumenism şi dialog interreligios al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali.

Cu siguranţă, în spaţiul creştin Sfinţii Isac Sirul sau din Ninive (secolul VII) şi Francisc din Assisi (1182-1226) nu mai au nevoie de prezentare, fiind vorba de doi giganţi ai spiritualităţii orientale şi occidentale. Mai puţin cunoscut, probabil, este Mevlana Galal (Jalal) al-Din Rumi (1207-1273), cea mai înaltă expresie a poeziei persane de spiritualitate musulmană, fondator al confreriei dervişilor.

Iniţiativa unui dialog între religii şi spiritualităţi este cu atât mai binevenită într-un anotimp cultural marcat mai degrabă de replieri identitare. Într-un timp de închidere, sublinia Papa Francisc în recentul Discurs adresat Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, este tot mai necesară cultura întâlnirii între oameni. „Închiderea şi izolarea”, remarca Suveranul Pontif, „creează întotdeauna o atmosferă asfixiantă şi apăsătoare, care mai devreme sau mai târziu, ajunge să întristeze şi să sufoce. E de folos, în schimb, o angajare comună din partea tuturor, pentru a promova o cultură a întâlnirii, pentru că numai cine este capabil să meargă spre ceilalţi este capabil să aducă roade, să creeze noi legături de comuniune, să iradieze bucurie şi să edifice pacea”.

(rv – A. Dancă)