Papa Francisc: creştinul să nu abandoneze Cuvântul lui Dumnezeu pentru moda timpului!

(RV 17 ian 2014) Darul de fii ai lui Dumnezeu „poate fi vândut” pentru un fals sens de „normalitate” care conduce la uitarea Cuvântului lui Dumnezeu şi la o viaţă trăită ca şi cum Dumnezeu nu ar exista, a spus Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată vineri dimineaţă în Capela Casei Sf. Marta din Vatican.


Ispita de a dori să fi „normal”, atunci când, de fapt, eşti fiu al lui Dumnezeu, este o tentaţie care te îndeamnă să ignori Cuvântul Tatălui ceresc pentru a-l urma pe cel omenesc, „cuvântul propriei dorinţe”, este ispita pe care poporul evreu a avut-o de mai multe ori în istoria Vechiului Testament. Despre această tentaţie, care există în viaţa fiecărui fiu al lui Dumnezeu, a vorbit Papa Francisc la predica Sf. Litrughii, referindu-se la fragmentul din Întâia Carte a lui Samuel (1 Samuel, 8,4-7.10-22), în care poporul ales îl respinge pe Dumnezeu şi astfel „îl resping pe Domnul iubirii, căutând strada mondenităţii”:

• „Normalitatea vieţii îi cere creştinului fidelitatea faţă de alegerea pe care a făcut-o şi să nu o vândă pentru a merge înspre o uniformitate mondenă. Aceasta este ispita poporului şi a noastră. De multe ori uităm Cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce ne spune Domnul, şi preluăm cuvintele la modă, nu? Apostazia este tocmai păcatul rupturii de Domnul şi este clară: apostazia se vede foarte uşor. Mondenitatea este mai periculoasă pentru că este mai subtilă”.

„Este adevărat, creştinul trebuie să fie normal, precum sunt normale persoanele”, a spus Sfântul Părinte, „dar există valori pe care creştinul nu le poate modifica”. „Ispita vine să împietrească inima, iar când inima este împietrită, când nu este deschisă, Cuvântul lui Dumnezeu nu poate intra. Mondenitatea înmoaie inima, însă într-un sens rău: niciodată înmuierea inimii nu este bună! Inima bună este cea deschisă la Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l primi”, a subliniat Papa Francisc.

„Să cerem harul de a ne depăşi egoismul propriei voinţe”, a încheiat Sfântul părinte, pentru a ne deschide sufletul Cuvântului lui Dumnezeu şi astfel „să mergem pe calea cea dreaptă”.

(RV – A. De Carolis – A. C. Hrişman)