Audienţa generală. Papa Francisc a început o serie nouă de cateheze, despre sacramentele Bisericii

RV 08 ian 2014. Redăm mai jos, în traducerea noastră de lucru, cateheza Sfântului Părinte Papa Francisc prezentată la audienţa generală de miercuri, 8 ianuarie 2014, prin care a început noua serie de cateheze dedicată sacramentelor Bisericii.

La prima cateheză Papa a vorbit despre sacramentul Botezului.

„Dragi fraţi şi surori,
Începem astăzi o serie de cateheze despre sacramente, şi prima se referă la Botez. Printr-o fericită coincidenţă, duminica viitoare se celebrează chiar sărbătoarea Botezului Domnului.

Conceptul de «sacrament» se află în centrul credinţei creştine şi face trimitere la un eveniment de har, în care Dumnezeu se face prezent şi lucrează în viaţa noastră. Conciliul Vatican al II-lea, la începutul constituţiei despre Biserică, afirmă: «Biserica este, în Cristos, ca un sacrament, adică semn şi instrument al unirii intime cu Dumnezeu şi al unităţii întregului neam omenesc» (Lumen Gentium, nr. 1). Aceasta înseamnă, deci, că cele şapte Sacramente iau forma Bisericii înseşi, care, ca sacrament universal, prelungeşte în istorie lucrarea mântuitoare şi dătătoare de viaţă a lui Cristos. El este cel care, prin puterea Duhului Sfânt, regenerează fără încetare comunitatea creştină şi o trimite în lume să ducă la toţi oamenii mântuirea prin cuvinte şi fapte, prin predicare şi Sacramente.

1. Botezul este sacramentul pe care se întemeiază însăşi credinţa noastră şi care ne altoieşte ca mădulare vii în Cristos şi în Biserica sa. Împreună cu Euharistia şi Mirul formează aşa numita «iniţiere creştină», care constituie ca un singur, mare eveniment sacramental, care ne conformează Domnului şi face din noi un semn viu al prezenţei şi iubirii sale.

Dar în noi poate veni o întrebare: este cu adevărat necesar Botezul pentru a trăi ca creştini şi a-l urma pe Isus? Nu este, de fapt, un simplu rit, un act formal al Bisericii, pentru a pune numele unui băieţel sau unei fetiţe? E o întrebare care poate veni. Şi în această privinţă, este iluminant ceea ce scrie apostolul Paul: «Nu ştiţi că noi toţi care am fost botezaţi în Cristos Isus, am fost botezaţi în moartea lui? Aşadar, am fost înmormântaţi împreună cu el prin botez în moartea lui, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi prin gloria Tatălui, la fel şi noi să umblăm într-o viaţă nouă» (Rom 6, 3-4). Aşadar, nu este o formalitate! Este un gest care atinge în profunzime existenţa noastră. Nu e totuna, un copil botezat sau un copil nebotezat: nu e totuna. Nu e totuna o persoană botezată sau o persoană nebotezată. Noi, prin Botez, suntem cufundaţi în acel izvor inepuizabil de viaţă care este moartea lui Isus, cel mai mare gest de iubire din toată istoria; şi graţie acestei iubiri, putem trăi o viaţă nouă, care să nu mai fie la îndemâna răului, a păcatului şi a morţii, ci în comuniune cu Dumnezeu şi cu fraţii.

2. Mulţi dintre noi nu au nici cea mai mică amintire de la celebrarea acestui Sacrament, şi e de înţeles, dacă am fost botezaţi la scurt timp după naştere. Dar eu am făcut această întrebare de două, trei ori aici în Piaţă: cine dintre voi ştie data Botezului său să ridice mâna. Cine o ştie?... Puţini, puţini… Dar e important, e important să cunoaştem care a fost ziua în care eu am fost cufundat, am fost pus în acel curent de mântuire a lui Isus. Şi îmi permit să vă dau un sfat, mai mult decât un sfat, o temă pentru astăzi. Căutaţi astăzi, verificaţi data Botezului şi veţi alfa astfel care a fost ziua atât de frumoasă a Botezului. O veţi face? (Lumea răspunde: da!). Nu aud entuziasmul. O veţi face? (Lumea strigă mai tare: da!). Da, pentru că înseamnă să cunoaşteţi ziua fericită, aceea a Botezului nostru. Riscul de a nu cunoaşte această zi înseamnă a pierde conştiinţa a ceea ce Domnul a făcut în noi, memoria darului pe care l-am primit. Atunci ajungem să-l considerăm doar ca un eveniment care s-a întâmplat în trecut – şi nici măcar din voinţa noastră, ci a părinţilor noştri – drept care nu mai are nici o influenţă asupra prezentului. Trebuie să retrezim memoria Botezului nostru: să retrezim memoria Botezului. Suntem chemaţi să trăim Botezul nostru zi de zi, ca realitate actuală în existenţa noastră. Dacă reuşim să-l urmăm pe Isus şi să rămânem în Biserică, deşi cu limitele, cu slăbiciunile şi păcatele noastre, este tocmai prin Sacramentul în care am devenit noi creaturi şi am fost îmbrăcaţi cu Cristos. Se datorează Botezului, în realitate, faptul că, eliberaţi de păcatul originar, am fost altoiţi în relaţia lui Isus cu Dumnezeu Tatăl; că suntem purtători ai unei speranţe noi, pentru că Botezul ne dă această speranţă nouă: speranţa de a merge pe calea mântuirii pentru toată viaţa. Această speranţă, nimeni şi nimic nu o poate stinge, pentru că speranţa nu dezamăgeşte. Amintiţi-vă: e adevărat, acest fapt. Speranţa Domnului nu dezamăgeşte niciodată. Graţie Botezului suntem capabili de a-i ierta şi iubi pe cei care ne ofensează şi ne fac răul; că reuşim să recunoaştem în cei din urmă şi în cei săraci chipul Domnului care ne vizitează şi se face aproape. Şi acestea, Botezul ne ajută să le recunoaştem chipul lui Cristos pe chipul persoanelor nevoiaşe, în cei suferinzi şi în aproapele nostru. Aceasta, prin puterea Botezului.

3. Un ultim aspect, care este important. Şi pun această întrebare: cineva se poate boteza de unul singur? (Lumea răspunde: nu!) Nu aud. (Lumea strigă mai tare: nu!) Sunteţi siguri? (Lumea răspunde: da!). Nu se poate boteza singur: nimeni nu se poate boteza de unul singur! Putem să cerem Botezul, să-l dorim, dar avem întotdeauna nevoie de cineva care să ne confere acest Sacrament în numele Domnului. Pentru că Botezul este un dar care este oferit într-un context de solicitudine şi de împărtăşire frăţească. Întotdeauna în istorie, cineva îl botează pe un altul, pe altul, şi pe un altul… este un lanţ. Un lanţ de har. Dar, eu nu mă pot boteza singur: trebuie să cer de la altcineva Botezul. Este un gest de fraternitate, un gest de filiaţie la Biserică. În celebrarea Botezului, putem recunoaşte trăsăturile cele mai genuine ale Bisericii, care, ca o mamă, continuă să nască noi fii în Cristos, în fecunditatea Duhului Sfânt.

Să cerem atunci din inimă de la Domnul să putem simţi tot mai mult în viaţa de fiecare zi harul pe care l-am primit prin Botez. Întâlnindu-ne, fraţii noştri să întâlnească adevăraţi fii ai lui Dumnezeu, adevăraţi fraţi şi surori ai lui Isus Cristos, adevăraţi membri ai Bisericii. Şi nu uitaţi tema de astăzi! Care era? Să caut, să verific data Botezului meu. Şi după cum ştiu data mea de naştere, la fel să cunosc şi data Botezului meu, pentru că e o zi de sărbătoare. Vă mulţumesc!”.


Participanţii la audienţa generală au ascultat şi sinteza catehezei în franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, arabă şi polonă. Rezumatul în respectivele limbi, citit de colaboratorii săi apropiaţi, a fost urmat de salutul Papei în italiană. Iată salutul adresat credincioşilor de limbă arabă:
● „Dragi fraţi şi surori de limba arabă, provenind din Orientul Mijlociu şi mai ales din Siria şi Irak: Biserica administrează Sacramentele dar Sacramentele sunt cele care edifică şi hrănesc Biserica. Vă îndemn să vă amintiţi astăzi de ziua Botezului vostru şi să o sărbătoriţi, pentru că atunci am devenit noi creaturi în Cristos, templu al Duhului Sfânt, fii adoptivi ai Tatălui, mădulare ale Bisericii, fraţi în credinţă şi vestitori ai Veştii celei Bune, capabili să-i iertăm şi să-i iubim pe toţi, chiar şi pe duşmani. Domnul să ocrotească viaţa voastră şi să vă binecuvânteze!”.

Sugestiv, şi salutul final al Sfântului Părinte:
● „Gândul meu se îndreaptă, în fine, spre cei tineri, bolnavi şi soţii recent căsătoriţi. Preaiubiţilor, în aceste zile care urmează sărbătorii Epifaniei, continuăm să medităm la manifestarea lui Isus înaintea tuturor popoarelor. Biserica vă îndeamnă pe voi, dragi tineri (…) să fiţi mărturisitori entuziaşti ai lui Cristos între cei de vârsta voastră; vă îndeamnă pe voi, dragi bolnavi, să răspândiţi în fiecare zi lumina lui cu seninătate şi răbdare; şi vă încurajează pe voi, dragi soţi, să fiţi semnul prezenţei sale de reînnoire prin iubirea voastră credincioasă”.

Aici, rezumatul catehezei şi Binecuvântarea Apostolică:

(rv – A. Dancă)