Prezentarea celui de-al 46-lea Marş pentru pace. Mons. Bregantini: este nevoie de fraternitate

(RV 19 dec 2013) „Fraternitatea, fundamentul şi calea păcii” va fi tema celui de-al 46-lea Marş pentru pace care va avea loc pe 31 decembrie la Campobasso, Italia. Iniţiativa este promovată de Conferinţa Episcopală din Italia, Caritas, Acţiunea Catolică şi Pax Christi şi a fost prezentată joi dimineaţă în sala Marconi de la Radio Vatican. Arhiepiscopul Diecezei Campobasso-Bojano şi preşedinte al Comisiei pentru Muncă, Dreptate şi Pace din Conferinţa Episcopală din Italia, mons. Giancarlo Bregantini, a vorbit la microfonul Radioului nostru despre motivele pentru care a fost aleasă această regiune pentru marşul păcii din acest an:


• „Este o regiune periferică. A fost aleasă tocmai pentru că este o mică periferie a Italiei, însă plină de viaţă şi interesantă. Acesta este mesajul pe care dorim să-l transmitem: şi de la realităţile cele mai simple poate veni un mesaj de mare curaj şi speranţă”.

În Marşul Păcii vor exista două etape semnificative, una la Universitatea de Studii din Molise şi alta în faţa închisorii. De ce au fost alese?

• „Pentru că dacă în sălile de curs nu se va mai vorbi de Primul Război Mondial ci de «sacrificiu inutil», acesta va fi un pas cultural foarte important. Apoi la închisoare pentru că acolo vezi cu adevărat lipsa fraternităţii. Până când statul nu se ocupă sau nu se preocupă să dea speranţă şi să rezolve problema închisorilor, nu vom reuşi niciodată să creăm condiţiile necesare pentru pace”.

Crucea care va fi purtată în timpul marşului pentru pace este adusă de la Lampedusa şi a fost construită din lemnul vaselor naufragiate. Ce semnificaţie are acest lucru?

• „Crucea de la Lampedusa ne va aminti de drama «Unde este fratele tău?». La Lampedusa Papa a spus: «Există răspunsul lui Cain care zice: sunt eu păzitorul fratelui meu?». Iată, când răspundem astfel nu se construieşte pacea, deoarece nu există fraternitate. Răspunsul care trebuie dat este acela al lui Isus care pe cruce împacă în sine, în trupul său, două popoare care au construit omenirea”.


(RV – M. Tomarro - A.C. Hrişman)