Biserica este casa bucuriei, nu un refugiu pentru oameni trişti: Papa, la „Angelus”

RV 15 dec 2013. „Biserica nu este un refugiu pentru oameni trişti, Biserica este casa bucuriei”: a spus Papa Francisc la rugăciunea mariană „Angelus Domni”, în cea de a treia duminică din Advent care în ritul roman sau latin este supranumită „Gaudete!”, „Bucuraţi-vă!”, de la antifonul de intrare al Sfintei Liturghii. Papa Francisc a salutat în mod special copiii prezenţi în Piaţa Sf. Petru care au venit, potrivit unei tradiţii locale, să ceară binecuvântarea Papei asupra micilor statui ale Pruncului Isus pe care le vor depune în Ieslea de Crăciun.

În „duminica bucuriei”, penultima din perioada de pregătire la sărbătoarea Naşterii Domnului, Biserica tresaltă de emoţie pentru că simte că „Domnul este aproape”. În realitate, întregul mesaj creştin este o „veste bună” pentru tot poporul:
● Papa Francisc: „Biserica nu este un refugiu pentru oameni trişti, Biserica este casa bucuriei!”

Dar bucuria Evangheliei nu este o bucurie oarecare, pentru că îşi găseşte motivaţia în faptul că oamenii se ştiu primiţi şi iubiţi de Dumnezeu care vine să-i salveze şi să le ofere ajutor, mai ales celor „rătăciţi cu inima”. „Venirea lui în mijlocul nostru învigorează, dă tărie, încurajează, face să tresalte de bucurie şi să înflorească pustiul şi stepa, adică viaţa noastră când devine uscată. Şi când devine uscată viaţa noastră? Când este fără apa Cuvântului lui Dumnezeu şi a Duhului său de iubire”.

Cu toate acestea, oricât de mari ar fi limitele şi rătăcirile noastre, a continuat Papa Francisc, „nu ne este îngăduit să fim slabi şi şovăitori în faţa greutăţilor şi a slăbiciunilor noastre”. „Dimpotrivă, suntem îndemnaţi să ne întărim mâinile, să ne fortificăm genunchii, să avem curaj şi să nu ne temem” pentru că „Dumnezeu îşi arată mereu măreţia milostivirii sale”.
● Papa Francisc: „Graţie ajutorului său noi avem mereu posibilitatea să o luăm din nou de la capăt. Cum să o luăm de la capăt? Unul ar putea să spună: «Nu, părinte, eu am făcut atâtea şi atâtea, sunt un mare păcătos, o mare păcătoasă. Nu mai am putere să o iau din nou de la capăt». Greşeşti! Tu poţi să începi din nou de la capăt! De ce? Pentru că El te aşteaptă, El este aproape de tine, El te iubeşte, El este îndurător, El te iartă, El îţi dă puterea unui nou început! La toţi! Să fim capabili de a redeschide ochii, de a depăşi tristeţea şi plânsul, şi să intonăm un «cântec nou»”.

„Cântecul nou” este, desigur, imaginea biblică prin care poporul ales exprima începerea unei noi pagini în legătura sa cu Dumnezeu cel îndelung răbdător şi iertător faţă de căderile oamenilor. „Această bucurie adevărată”, a reluat Papa, „rămâne chiar şi în mijlocul încercărilor şi al suferinţelor pentru că nu este o bucurie de suprafaţă, dar coboară în adâncul persoanei care se lasă în mâinile lui Dumnezeu şi îşi pune încrederea în El”.

„Cei care l-au întâlnit pe Isus de a lungul drumului, simt în inima lor o seninătate şi o bucurie pe care nimeni şi nimic nu le poate răpi”. „De aceea, când un creştin devine trist, înseamnă că s-a îndepărtat de Isus. Dar tocmai atunci nu trebuie lăsat singur! Trebuie să ne rugăm pentru el şi să-l facem să simtă căldura comunităţii”.

Papa a invocat ajutorul Preacuratei Fecioare Maria ca să ne dobândească harul de a trăi bucuria Evangheliei în familie, la locul de muncă, în parohie şi în orice împrejurare. Dar nu este vorba de o bucurie afişată şi zgomotoasă, ci de „o bucurie intimă, ţesută din uimire şi blândeţe”, ca bucuria unei mame „când se uită la copilul ei abia născut şi îşi dă seama că e un dar al lui Dumnezeu, o minune pentru care nu poate decât să mulţumească!”.

Multă uimire s-a văzut, duminică, în Piaţa Sf. Petru, şi în ochii a mii şi mii de copii cu nasul în sus, spre fereastra Papei, de la care aşteptau să le binecuvânteze micile statui ale Pruncului Isus pe care le vor depune în Ieslea de Crăciun din casele lor. Pontiful a răspuns pe aceeaşi lungime de undă spunându-le: „Dragi copii, când vă veţi ruga lângă Ieslişoara voastră, amintiţi-vă şi de mine, după cum şi eu îmi amintesc de voi în rugăciunile mele. Vă mulţumesc! Crăciun fericit!”.

(ro.radiovaticana.va – A. Dancă)