Speranţa învierii, făclia ce iluminează istoria personală şi comunitară: Franciscus, la audienţa generală

(RV – 4 decembrie 2013) Sfântul Părinte a continuat miercuri şirul catehezelor dedicate Simbolului apostolilor, oprindu-se asupra mărturisirii credinţei în “învierea morţilor” (după cum a fost tradusă în limba română expresia din textul original “învierea cărnii, a trupului”).

Încă de la începutul reflecţiei sale, Papa a atras atenţia că este vorba despre un adevăr deloc simplu şi evident şi care nu este uşor de înţeles, căci “trăind cufundaţi în această lume nu sunt uşor de pătruns realităţile viitoare”. Însă “Evanghelia ne iluminează” – a explicat – “învierea noastră fiind strâns legată de învierea lui Isus”, iar faptul că El a înviat este proba existenţei învierii morţilor”.

Cateheza pune în lumină trei aspecte care privesc raportul dintre învierea lui Cristos şi învierea noastră, amintindu-ne că „Isus a înviat! Şi fiindcă El a înviat şi noi vom învia!”


Primul dintre cele trei aspecte este parcursul spre deplina noastră credinţă în învierea morţilor conţinută în Sfânta Scriptură, care exprimă credinţa într-un Dumnezeu creator al omului în întregime – suflet şi trup - ca şi credinţa într-un Dumnezeu eliberator, fidel alianţei cu poporul său.


Pontiful a explicat că, În Noul Testament, Isus leagă credinţa în înviere de persoana sa, exprimată prin cuvintele: „Eu sunt învierea şi viaţa” (In 11,25).

Papa Francisc: „De fapt va fi chiar Isus Domnul cel care-i va învia în ultima zi pe toţi cei care au crezut în El. Isus a venit printre noi, s-a făcut om asemenea nouă în toate, cu excepţia păcatului; în acest mod ne-a luat cu el pe drumul său de întoarcere la Tatăl. El, Cuvântul întrupat, mort pentru noi şi înviat, îl dăruieşte discipolilor pe Duhul Sfânt ca garanţie a deplinei comuniuni în Împărăţia sa de slavă, pe care trebuie să o aşteptăm cu spiritul treaz. Această aşteptare este izvorul şi motivul speranţei noastre: o speranţă care – dacă este cultivată şi bine păstrată – dacă noi cultivăm şi păstrăm această speranţă, ea devine lumină pentru iluminarea istoriei noastre personale şi a celei comunitare”.


Cel de-al doilea aspect pus în lumină la cateheza audienţei generale s-a referit la semnificaţia învierii, Pontiful explicând că învierea noastră, a tuturor, se va petrece în ultima zi, la sfârşitul lumii, prin lucrarea atotputerniciei lui Dumnezeu care va restitui viaţă trupului nostru, unindu-l din nou cu sufletul, datorită învierii lui Isus.

Papa Francisc: „Aceasta este explicaţia fundamentală: pentru că Isus a înviat şi noi vom învia. Noi avem speranţa învierii pentru că El ne-a deschis poarta: ne-a deschis poarta către această înviere”.

După cum ne-a obişnuit deja, Sfântul Părinte i-a antrenat pe credincioşi într-un dialog spontan, întrebându-i:

Papa Francisc: „(n.n. Învierea morţilor) nu este o minciună! Este ceva adevărat. Noi credem că Isus a Înviat, că este viu în acest moment. Dar voi credeţi că Isus este viu? A… nu credeţi? (lumea răspunde: „Da!”) Credeţi sau nu credeţi (lumea răspunde „Da!”) Şi dacă Isus este viu, credeţi că ne va lăsa să murim, fără să ne învie? Nu! El ne aşteaptă. Şi pentru că El a înviat, puterea învierii sale ne va învia pe noi toţi!”


În ultima parte a catehezei, Sfântul Părinte a explicat că „participăm la Învierea lui Cristos deja din această viaţă”. „Dacă este adevărat că Isus ne va învia la sfârşitul timpurilor” – a explicat – „este de asemenea adevărat că, dintr-un anumit punct de vedere, suntem deja înviaţi împreună cu El:

Papa Francisc: „Viaţa eternă începe deja acum! Începe de-a lungul întregii noastre vieţi, în parcursul spre acel moment al învierii finale”, ajungând astfel să simţim apropierea Împărăţiei lui Dumnezeu, acea „condiţie a vieţii eterne” spre care ne îndreptăm.


Papa Francisc: „Şi acest gând ne dă speranţă! Suntem în drum spre Înviere. Aceasta este bucuria noastră: a-l afla pe Isus într-o zi, a-l afla pe Isus şi a fi cu toţii împreună – nu aici în această Piaţă – ci să fim cu toţii fericiţi alături de Isus. Acesta este destinul nostru!”


La finalul audienţei generale de miercuri, 4 decembrie, Sfântul Părinte ne-a îndemnat pe toţi la rugăciune pentru călugăriţele din Mănăstirea ortodoxă „Sfânta Tecla la Ma’lula”, în Siria, care în urmă cu două zile au fost luate cu forţa de către bărbaţi înarmaţi.

Papa Francisc: „Să ne rugăm pentru aceste călugăriţe, pentru aceste surori şi pentru toate persoanele sechestrate din cauza conflictului în curs. Să continuăm să ne rugăm şi să acţionăm împreună pentru pace. Să ne încredinţăm Maicii Domnului”.

Apelul Episcopului Romei a fost urmat de rugăciunea "Bucură-te Marie" şi de binecuvântarea finală.


R.V./A. Mărtinaş