Discursul card. Sandri la conferinţa „Credinţă şi Martiriu: Mărturia de credinţă
a Bisericii Greco-Catolice Române în timpul persecuţiei comuniste”
(RV 25 nov 2013 ) La încheierea Anului Credinţei, duminică, 24 noiembrie,
în Piaţa Sf. Petru din Roma, Papa Francisc a salutat în mod special patriarhii şi
arhiepiscopii majori ai Bisericilor Orientale Catolice prezenţi la Sfânta Liturghie:
•
„Schimbul salutului de pace pe care-l voi săvârşi cu fiecare dintre ei înseamnă
mai întâi de toate recunoştinţa Episcopului Romei faţă de aceste Comunităţi
care au mărturisit numele lui Cristos cu o fidelitate exemplară, deseori plătită cu
un preţ mare. Prin intermediul lor, cu agest gest, doresc să ajung la
toţi creştinii care trăiesc în Ţara Sfântă, Siria şi întregul Orient, pentru a dobândi
pentru toţi darul păcii şi al înţelegerii”.
La Sf. Liturghie din Piaţa
Sf. Petru a participat şi card. Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române
Unite cu Roma, Greco-Catolică, însoţit de PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic
de Oradea şi PS Mihai Frăţilă, episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş.
Sâmbătă,
23 noiembrie, Postulatura Cauzei de Beatificare a episcopilor greco-catolici morţi
în timpul persecuţiei comuniste, Congregaţia pentru Bisericile Orientale şi Colegiul
Pio Romeno au organizat conferinţa „Credinţă şi Martiriu: Mărturia de credinţă a Bisericii
Greco-Catolice Române în timpul persecuţiei comuniste”. Au luat parte la simpozion
numeroase personalităţi bisericeşti şi civile, printre care card. Lucian Mureşan,
card. Leonardo Sandri, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, ambasadorul
României pe lângă Sfântul Scaun, Bogdan Tătaru-Cazaban, mai mulţi episcopi şi oficialităţi.
Conferinţa a fost găzduită de Bazilica Sf. Bartolomeu de pe insula Tiberina din Roma
şi de comunitatea Sf. Egidiu.
Prezentăm în cele ce urmează intervenţia card.
Sandri:
„Dorim să facem cunoscută mărturia de credinţă a Bisericii Greco-Catolice
Române în timpul persecuţiei comuniste”, a subliniat card. Sandri în discursul său.
„De fapt, credinţa este lumină, iar dacă «întunericul nu a cuprins-o» (Ioan, 1,5),
întunericul nu are ultimul cuvânt de spus asupra vieţii omului. Spune acest lucru
Fericitul Ioan Paul al II-lea, episcopul Romei” care a fost alături de Biserica Greco-Catolică
din România în ultima perioadă a persecuţiei şi care i-a adresat scrisoarea apostolică
„Orientale Lumen”: „lumina Orientului a iluminat Biserica Universală încă de când
a răsărit deasupra noastră soarele care răsare, Isus Cristos, Domnul nostru, pe care
toţi creştinii îl invocă ca Mântuitor şi speranţă a lumii”, a scris fericitul Papă
polonez.
„Să-i mulţumim lui Dumnezeu”, a spus cardinalul, „pentru harul credinţei
şi să admirăm figurile luminoase ale acestor episcopi” care au murit în timpul persecuţiei
comuniste. „Persecuţia a venit pe neaşteptate şi a durat mult. Evenimentele din Ucraina
nu au fost percepute ca un pericol iminent, dar când persecuţia se întrezăreşte, episcopii
îi pregătesc pe credincioşi să reziste, îngrijindu-se de viaţa lor spirituală prin
misiuni populare, vizite pastorale, pelerinaje, scrisori circulare pentru a întări
credinţa la izvoarele creştine. Încetul cu încetul îndeamnă toate parohiile să reziste
persecuţiilor. Au fost intransigenţi cu cei care au renunţat la credinţă deoarece
aveau în suflet turma lui Cristos, deoarece «cei plăţi şi care nu sunt păstori» (Ioan
10) o atacau. Astăzi alcătuiesc acea cruce care este tipărită pe afişul conferinţei.
Toţi au fost arestaţi între 27 şi 29 octombrie 1948. Au suferit pentru fidelitatea
faţă de Cristos, Biserică şi Papa de la Roma. Au fost în mod constant invitaţi să
părăsească Biserica Catolică, era suficientă o semnătură de «trecere», însă au refuzat
mereu. Au rămas uniţi Colegiului Episcopilor şi Sfântului Părinte. Cinci au murit
în închisoare - Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu
şi Alexandru Rusu - şi doi în domiciliu forţat - Ioan Bălan şi card. Iuliu Hossu.
Asemenea bunului păstor din Evanghelie, şi-au dăruit viaţa, iar credincioşii i-au
urmat până la martiriu pentru că recunoşteau în vocea lor vocea inconfundabilă a lui
Cristos. Niciun episcop nu a trădat credinţa, în timp ce intenţia persecutorilor era
tocmai de a distruge această unitate”.
„Această moştenire spirituală ne permite
să privim viitorul cu încredere”, a spus card. Sandri. „Să ne rugăm şi să acţionăm
pentru misiunea pe care a amintit-o Papa Francisc patriarhilor şi arhiepiscopilor
majori pe care i-a primit pe 21 noiembrie: unitatea tuturor creştinilor, mai ales
a celor orientali, aşa cum învaţă Conciliul Ecumenic Vatican al II-lea”.
Prelatul
catolic a transmis salutul său şi Bisericii Ortodoxe Române: „Îmbrăţişarea noastră
de pace să ajungă şi la Biserica Ortodoxă Română şi la Patriarhul său, care are şi
ea mulţi martiri în calendarul ei, pentru ca împreună cu greco-catolicii şi catolicii
de rit latin din România să colaboreze în respect reciproc pentru binele spiritual
şi material al României”.
Amintind de sărbătorirea zilei naţionale a României
care a fost organizată de Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, la care a luat
parte şi card. Sandri alături de card. Lucian Mureşan, prelatul catolic a spus că
1918 a fost pentru români un an de neuitat: „Ceea ce vă doresc este ca pacea religioasă
şi civilă să fie mereu prezentă şi să fie izvor de solidaritate, mai ales pentru persoanele
cele mai vulnerabile din societate. Implicarea celor mai bune forţe române să le permită
tinerilor voştri să rămână în ţară, iar când pleacă în lume să fie primiţi cu braţele
deschise pentru o viaţă personală şi de familie demnă”.
„Să ne gândim la martirii
noştri şi să ne întrebăm cine i-a sprijinit în mărturia lor atât de luminoasă. Splendidul
iconostas al catedralei din Blaj, «mica Romă», ne oferă răspunsul: credinţa în Cristos
şi rugăciunea de mijlocire a Preasfintei Maici a lui Dumnezeu, a apostolilor şi a
martirilor care-l măresc pe Domnul şi veghează drumul tuturor românilor. Se uneşte
rugăciunilor noastre Sf. Clemente, Papa Romei, martir mult venerat în Orient, a cărui
pomenire o facem astăzi. În această frumoasă biserică a Sf. Bartolomeu pe Insula Tiberina
din Roma, biserică simbol a unităţii pe care martirii o ţes şi în zilele noastre”,
a spus la încheiere card. Sandri,„cer mijlocirea lor pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze
România şi întregul popor român”.