Principiul generozităţii din ADN-ul creştinilor ajută la creşterea universală a dialogului
şi solidarităţii
(RV – 28 octombrie 2013) “Cooperarea dintre popoare nu poate privi doar dimensiunea
economică, dar este înainte de toate o mare ocazie de îmbogăţire culturală şi umană”:
a spus părintele Miguek Ayuso Guixot, secretarul Consiliului Pontifical pentru Dialog
Interreligios, care a intervenit recent la cea de-a 44-a ediţie a Zilei Internaţionale
de Studiu din cadrul Centrului Pio Manzù, organism internaţional de cercetare, consultativ
cu Organizaţia Naţiunile Unite cu sediul la New York. Evenimentul,
început duminică, 27 octombrie, în localitatea italiană Rimini, cu tema „Palmierul
şi bradul”, se doreşte un moment de reflecţie privind dialogul intercultural dintre
Europa şi ţările arabe şi obiectivele comune legate de dezvoltarea reciprocă.
În
contextul acestei viziuni, părintele Ayuso a susţinut în mod ferm că „nimeni nu-şi
poate construi propria prosperitate pe cheltuielile altora” şi că este necesar să
se evite o excesivă polarizare a sferei economice, căci banii pot transforma autosuficienţa
în idolatrie sau pot genera o senzaţie de exploatare.
Secretarul Consiliului
Pontifical pentru Dialog Interreligios a evidenţiat că „societăţile avansate din punct
de vedere tehnologic nu trebuie să confunde propria dezvoltare tehnologică cu o presupusă
superioritate culturală”, în vreme ce „societăţile în creştere trebuie să rămână fidele
faţă de ceea ce este cu adevărat uman în propriile tradiţii”.
„În acest context,
credinţa creştină care se întrupează în culturi transcendându-le, poate ajuta la creştere
dialogului şi a solidarităţii universale în avantajul dezvoltării comunitare şi planetare”.
Referindu-se
la contribuţia creştinismului la revoluţia socială, părintele Ayuso a amintit „principiului
generozităţii prezent în ADN-ul creştinilor” ce face să fie depăşită mentalitatea
„schimbului de favoruri” şi conduce la „o deschidere faţă de toţi, în spiritul gratuităţii”.
„Fiecare persoană” – a continuat secretarul departamentului vatican pentru
dialog interreligios – „merită să fie onorată, iubită, slujită, indiferent cărui
popor îi aparţine şi fără a ţine cont de religia pe care o urmează”. Însă, a atras
atenţia asupra globalizării culturale”, care a condus la „sălbăticire, echivocuri
politice, ocazii pierdute şi jafuri macro-economice şi industriale”, deseori născute
din „frică, umilinţe, ignorări reciproce”.
„A sosit aşadar momentul schimbării”
– a spus în încheiere părintele Ayuso – „culturile şi religiile trebuie evaluate în
baza criteriului carităţii şi adevărului şi în optica unei comunităţi umane cu adevărat
universală”, credincioşii „având datoria să-şi unească cu toţii eforturile – cu bărbaţii
şi femeile de bunăvoinţă de alte religii sau cu persoanele fără un crez religios”,
astfel încât lumea să reuşească cu adevărat „să trăiască asemenea unei familii, sub
privirea Creatorului”. r.v /a.m. – I. Piro