„Creştinii ideologici” închid întotdeauna uşa care conduce la Isus

(RV – 17 octombrie 2013) Dacă un creştin „devine discipol al ideologiei, înseamnă că şi-a pierdut credinţa” a evidenţiat Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată joi dimineaţă, în capela casei Sfânta Marta din Vatican. Pontiful a atras atenţia creştinilor în legătură cu un comportament pe care l-a definit metaforic „cu uşa încuiată şi cu cheia-n buzunar”, amintind că în absenţa rugăciunii se ajunge la abandonarea credinţei şi la căderea în ideologie şi moralism.


Colegul nostru Alessandro Gisotti introduce prin câteva consideraţii două fragmente din omilia Papei Francisc, de la Sfânta Liturghie de joi dimineaţă:

„Vai vouă, învăţători ai Legii, pentru că aţi pus mâna pe cheia cunoaşterii!” Sfântul Părinte şi-a construit omilia pe acest avertisment lansat de Isus, despre care vorbeşte Evanghelia zilei, după Sfântul Luca, capitolul 11. Pontiful a actualizat această avertizare, spunând: „Când mergem pe stradă şi găsim "o biserică închisă avem un sentiment ciudat”, căci nu se reuşeşte să se înţeleagă „cum de o biserică poate fi închisă”. Câteodată – a continuat – „ni se dau explicaţii”, ce pot fi numeroase, dar care sunt de fapt „pretexte, justificări” realitatea fiind însă că biserica este închisă iar lumea care trece prin faţa ei nu poate intra” şi, încă şi mai rău decât atât, „Isus se află înăuntru şi nu poate ieşi”.


Explicând că Isus ne vorbeşte în Evanghelia zilei despre imaginea „închiderii”, imagine ce-i reprezintă pe acei „creştini care au în mână cheia dar pleacă cu ea şi lasă uşa încuiată”, sau care – şi mai rău – se opresc în pragul uşii, împiedicându-i pe alţii să intre, Sfântul Părinte s-a întrebat cum se poate ca un creştin să cadă în plasa unui astfel de comportament de tipul „cheia în buzunar şi uşa încuiată”.


Papa Francisc: „Credinţa trece s-ar putea spune printr-un alambic şi devine ideologie, iar ideologia nu cheamă la bunătatea, duioşia şi blândeţea lui Isus. Ideologiile sunt întotdeauna rigide, indiferent de orientarea lor. Indiferent de sigla pe care o au, acestea sunt întotdeauna rigide. Iar atunci când un creştin devine discipolul unei ideologii, înseamnă că a pierdut credinţa, nemaifiind un discipol al lui Isus ci al unuia sau altuia dintre curentele de gândire. Spunând „aţi pus mâna pe cheia cunoaşterii”, Isus spune că învăţătorii Legii au transformat cunoaşterea sa într-o cunoaştere ideologică dar şi de tip moralist, căci închideau uşa şi prin numeroasele prescripţii”.


Sfântul Părinte a atras atenţia asupra efectelor închiderii uşii care conduce la Isus, cel mai mare pericol fiind reprezentat de transformarea credinţei în ideologie:


Papa Francisc: „Credinţa devine ideologie iar ideologia înspăimântă, alungă lumea, îndepărtează, lumea şi îndepărtează Biserica de lume. Boala creştinilor ideologici este una gravă, dar nu este o noutate. Deja apostolul Ioan, în întâia sa Scrisoare, vorbeşte despre creştinii care pierd credinţa şi preferă ideologiile, comportamentul lor devenind unul rigid, de tip moralist, eticist, dar lipsit însă de bunătate. De aceea, ne-am putea întreba cum de un creştin poate deveni astfel? Ce se întâmplă în inima acelui creştin, a acelui preot, a acelui episcop, a acelui Papă care devine astfel? Ei bine, se întâmplă un singur lucru: acel creştin nu se roagă şi dacă nu există rugăciune, atunci închide întotdeauna uşa care conduce la Isus”.

r.v./a.m.