Persecuţiile anticreştine şi antisemitismul, pe agenda recentei reuniuni a Comitetului Internaţional de Legătură Catolico-Ebraică

RV 17 oct 2013. Cu un apel la libertate religioasă, dar şi la contrastarea persecuţiilor anticreştine şi a valului de antisemitism, s-a încheiat joi la Madrid a 22-a reuniune a Comitetului Internaţional de Legătură Catolico-Ebraică, pe tema „Provocări pentru credinţă în societăţile contemporane”.

A reprezentat Biserica Catolică, printre alţii, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, card. Kurt Koch, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru Raporturile Religioase cu Ebraismul, şi card. Antonio Maria Rouco Varela, arhiepiscop de Madrid. Din partea ebraică au luat parte, printre alţii, David Rosen, consilier al Marelui Rabinat al Israelului şi directorul Institutului Heilbrunn pentru Afaceri Internaţionale Interreligioase.

Pe agenda sesiunii de lucru, care a început pe 13 octombrie, s-a aflat prezentarea generală a raporturilor dintre catolici şi evrei, la 50 de ani de începerea Conciliului Vatican al II-lea, dar şi analiza contextului social, cultural, etic şi religios în care oamenii îşi exprimă propria credinţă urmând învăţăturile respectivelor tradiţii religioase.

Vorbitorii au evidenţiat în mod special greutăţile cu care se confruntă astăzi creştinii şi evreii în lume, precum violenţa, discriminările, sărăcia şi terorismul. În acest sens, participanţii şi-au exprimat în Declaraţia Finală „adânca durere” pentru uzul instrumental al religiei care „profanează numele lui Dumnezeu”.

Pornind de la credinţa comună în demnitatea pe care Dumnezeu a dăruit-o fiecărei persoane umane, Declaraţia afirmă că această demnitate cere ca fiecărui om să-i fie recunoscută „deplina libertate de conştiinţă şi de exprimare a propriei credinţe, la nivel individual şi instituţional, în privat şi în public”.

De aici, apelul adresat liderilor şi instituţiilor internaţionale de a tutela această libertate fundamentală, care cuprinde şi libertatea de a schimba religia şi de a decide în deplină libertate asupra educaţiei copiilor conform propriei credinţe.

Participanţii şi-au exprimat şi voinţa comună de a intensifica formele de colaborare reciprocă în faţa răspândirii îngrijorătoare a persecuţiilor îndreptate împotriva minorităţilor creştine din diferite ţări, precum şi în faţa revenirii antisemitismului, citând în această privinţă cuvintele Papei Francisc, potrivit căruia „un creştin nu poate fi antisemit”.

Declaraţia Finală subliniază, totodată, importanţa de a educa noile generaţii de evrei şi creştini pe baza acestor principii, făcând cunoscute mai mult declaraţia „Nostra Aetate” a Conciliului Vatican al II-lea şi documentele succesive privind relaţiile dintre Biserica Catolică şi religiile necreştine.

Înfiinţat în 1970, pe linia istoricului document al Conciliului, Comitetul Internaţional de Legătură Catolico-Ebraică organizează periodic o serie de întâlniri tematice. Ultima reuniune a avut loc în 2011 la Paris şi a avut ca temă „Patruzeci de ani de dialog. Reflecţii şi perspective de viitor”.

(rv – L. Zingarini – A. Dancă)