„Curtea Neamurilor” va ajunge la Berlin: libertatea, cu sau fără Dumnezeu
RV 15 oct 2013.Manifestarea cultural religioasă „Curtea
Neamurilor” va ajunge la Berlin, unde iniţiativa de dialog dintre cei care cred şi
cei care nu cred se va desfăşura de la 26 la 28 noiembrie a.c. pe tema „Experienţe
de libertate, cu şi fără Dumnezeu”.
Evenimentul a fost prezentat luni
la Sala de Presă a Sf. Scaun, în prezenţa pr. Federico Lombardi, a oficialilor de
la Consiliul Pontifical al Culturii şi a preşedintelui Conferinţei Episcopale Germane,
mons. Robert Zollitsch.
Atenţia jurnaliştilor a fost atrasă şi de polemicile
referitoare la episcopul diecezei de Limburg, mons. Franz-Peter Tebartz-van Elst,
acuzat de credincioşi de cheltuieli excesive în construcţia centrului diecezan. Preşedintele
episcopatului german a declarat că intenţionează să facă lumină asupra acestei situaţii
cât mai curând şi a spus că i-a scris Sfântului Părinte Papa Francisc despre această
problemă, asupra căreia va avea un colocviu personal. În acelaşi timp, mons. Zollitsch
a confirmat existenţa unei comisii de experţi, interni şi externi, care a primit mandat
pentru efectuarea unei anchete complete şi obiective. La încheierea lucrărilor, care
vor începe în aceste zile, Comisia va publica raportul final.
Manifestarea
„Curtea Neamurilor”, formă de dialog cu cei care nu cred, lansată de Consiliul
Pontifical al Culturii la îndemnul Papei Benedict al XVI-lea, ajunge aşadar la Berlin.
După Paris, Bucureşti, Stockholm, Barcelona sau Bologna, dialogul poposeşte într-un
alt oraş care se confruntă cu provocările secularismului. Cei care cred şi cei care
nu cred vor dialoga despre libertate, într-o metropolă care a avut o experienţă cu
totul particulară a libertăţii chiar mai înainte de Căderea Zidului şi de revoluţia
paşnică din 1989. Observă, în această privinţă, mons. Robert Zollitsch: ● „Es
geht um die Tiefe des ethischen Humanismus..." Preşedintele episcopatului
german a enumerat câteva din temele dialogului: umanismul etic, măreţia credinţei
în Dumnezeu, libertatea artei şi a frumuseţii, harul, demnitatea naturii umane şi
a religiozităţii. Toate, pornind de la o întrebare fundamentală: „Dumnezeu este fundamentul
şi destinaţia libertăţii omului, sau duşmanul şi potrivnicul acesteia?” Altfel spus,
credinţa în Dumnezeu reduce sau face posibilă libertatea? Pornind de la această întrebare
se va căuta răspunsul umanismului etic capabil să meargă dincolo de prejudecăţile
istorice dintre atei şi cei care cred. „De multă vreme”, a continuat mons. Zollitsch,
„ateii şi cei care cred nu se mai găsesc pe fronturi opuse. A venit timpul să înceteze
falsităţile pe care unii le povestesc despre ceilalţi, pentru a înţelege mai bine
viaţa celorlalţi, gesturile şi împlinirea libertăţii lor”.
Sugestive, locurile
în care se vor desfăşura dialogurile dintre cei care cred şi cei care nu cred. Spitalul
universitar „La Charité”, unul din cele mai celebre din Europa, va găzdui dezbaterea
despre raportul dintre ştiinţă şi etică, pornind şi de această dată de la o întrebare
fundamentală: „omul este creatură creativă a lui Dumnezeu sau designer al propriei
existenţe?”. Pe scena teatrului berlinez „Deutsches Theater” va urca dialogul privind
raportul dintre credinţă şi artă, analizând teritoriile ideale pe care se mişcă respectul,
blasfemia şi libertatea artistică. În fine, la „Bode Museum” va avea loc o reprezentare
sugestivă a dialogului dintre cei care cred şi cei care nu cred cu ajutorul a două
procesiuni de tineri care, în cele din urmă, găsesc un punct de întâlnire.
Obiectivul
manifestării a fost sintetizat astfel de mons. Zollitsch: ● "Dem „Vorhof
der Völker“ geht es darum…" Manifestarea „Curtea Neamurilor” îşi doreşte să
arate bogăţia şi profunzimea credinţei catolice, să-şi exprime stima faţă de poziţiile
celor care nu cred dar şi să vadă în credinţă urmele necredinţei.
În aşteptarea
manifestării de la Berlin, au afirmat oficialii Consiliului Pontifical al Culturii,
se lucrează intens la următoarele ediţii care vor avea loc R. Cehă, în Statele Unite
ale Americii (aprilie 2014), şi din nou la Roma, cu dezbateri privind solidaritatea
dintre etica laică şi etica religioasă.