Despre curajul rugăciunii. Domnul nu ne trimite harurile prin poştă ci ni le aduce El însuşi

(RV – 10 octombrie 2013) În rugăciune trebuie să fim curajoşi şi să descoperim care este adevăratul har făcut nouă, adică Dumnezeu însuşi: a spus Papa la Sfânta Liturghie, celebrată joi dimineaţă, în capela Casei Sfânta Marta.

În centrul omiliei Pontifului s-a aflat Evanghelia propusă de liturghia zilei în care Isus subliniază necesitatea de a ne ruga cu încrezătoare insistenţă. Colegul nostru, Sergio Centofanti, introduce prin câteva reflecţii trei pasaje din omilia Papei, de la Liturghia de joi:

Parabola prietenului inoportun, care obţine ceea ce doreşte graţie insistenţei sale, l-a inspirat pe Sfântul Părinte în reflecţia sa privind calitatea rugăciunii:


Papa Francisc: “Aceasta ne face să ne gândim la modul nostru de a ne ruga. Ne rugăm din obişnuinţă, cu smerenie dar lipsiţi de vlagă, sau ne aşezăm cu curaj în faţa Domnului pentru a-i cere harul, ceea ce vrem să primim prin rugăciune. Este nevoie de curaj în rugăciune: o rugăciune lipsită de curaj nu este o rugăciune adevărată. Curajul înseamnă încrederea că Dumnezeu ne ascultă, curajul de a bate la poartă. Domnul spune că 'oricine cere primeşte, cine caută găseşte şi celui care bate i se va deschide'. Dar trebuie să se ceară, să se caute, să se bată”.


„Suntem cu adevărat total cuprinşi de rugăciune”, întreabă Sfântul Părinte. „Ştim să batem la inima lui Dumnezeu?”. În Evanghelie, Isus spune: „Deci dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi lucruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult nu-l va da Tatăl ceresc pe Duhul Sfânt, acelora care i-l cer". Rugăciunea curajoasă este „măreţ lucru”, spune Pontiful:


Papa Francisc: “Când ne rugăm cu curaj, Domnul ne dă harul dar şi pe sine însuşi prin harul Duhului Sfânt. Dar Domnul nu trimite niciodată un har prin poştă. Niciodată! Ci îl aduce El însuşi. Ceea ce noi cerem este într-un fel hârtia care înveleşte harul. Adevăratul dar este Domnul care vine să aducă harul. Dacă este curajoasă, rugăciunea noastră primeşte ceea ce cerem dar şi ceea ce este mai important: pe Domnul”.


„În Evanghelie”, observă Papa, „unii primesc harul şi pleacă”: din zece leproşi vindecaţi de Isus doar unul se întoarce pentru a-i mulţumi. Şi orbul din Ierihon îl descoperă pe Domnul în harul vindecării şi îl laudă. Este necesară rugăciunea curajoasă, Episcopul Romei îndemnându-ne să cerem chiar şi ceea ce nu îndrăznim să sperăm: adică pe Dumnezeu Însuşi.


Papa Francisc: “Noi cerem un har, dar nu îndrăznim să spunem: 'Vino Tu, Doamne, să mi-l aduci!' Ştim că un har este întotdeauna adus de El: este Domnul cel care vine şi ni-l aduce. Să nu ne facem de râs luând harul fără să-l recunoaştem pe Acela care ni-l aduce, pe Acela care ne dă harul. Fie ca Domnul să ne dea harul de a ni Se dărui întotdeauna, în orice har. Şi fie ca noi să-l recunoaştem şi să-l lăudăm precum acei bolnavi vindecaţi din Evanghelie (n.n. care au făcut acest lucru), recunoscând că l-am primit pe Domnul în harul făcut nouă”.

r.v./a.m.