Edictul din 313 de la Milano: libertatea religioasă şi laicitatea statului

(RV 23 aug 2013) Edictul de la Milano a reprezentat începutul unei noi ere nu doar pentru creştinism, ci pentru întreaga umanitate, stabilind pentru prima dată în istorie două principii fundamentale în organizarea societăţilor şi a comunităţilor politice: libertatea religioasă şi laicitatea statului.


Acest lucru a fost reamintit de card. Josip Bozanić, arhiepiscopul de Zagreb, Croaţia, în predica de la celebrarea Sfintei Liturghii oficiată recent la Rakovica cu ocazia comemorării naţionale a 1700 de ani de la actul prin care, în anul 313, împăratul Constantin a oferit libertate creştinilor în Imperiul Roman. Evenimentul a avut loc cu ocazia comemorării, în Croaţia, a Sfintei Elena, mama împăratului Constantin. Această sfântă, a menţionat cardinalul, este un model de virtute şi caritate creştină, care ne aminteşte de rolul special al femeii în Biserică.

Card. Bozanić a subliniat că moştenirea lăsată atât de Sf. Elena cât şi de împăratul Constantin este de mare actualitate şi le cere tuturor catolicilor să apere dreptul la libertatea religioasă „care este un angajament pentru persoana umană, pentru demnitatea sa, dar şi pentru o autentică democraţie în societate şi stat”.

De aceea, prelatul catolic a spus că „iniţiativele civile care promovează dreptul constituţional al părinţilor de a decide în mod liber educarea propriilor fii, precum şi cele care apără instituţia căsătoriei ca unire dintre un bărbat şi o femeie, îi ajută pe responsabilii statului şi societatea să facă paşi concreţi pentru aplicarea legii şi a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”. „Toate acestea”, a încheiat card. Bozanić, „sunt în interesul persoanelor şi a democraţiei”.

(RV – L.Z. - A.C. Hrişman)