Iubiţi-i pe bolnavi aşa cum o mamă îşi iubeşte unicul fiu: actualitatea Sfântului
Camil, la 400 de ani de la moarte
(RV – 13 iulie 2013) Pe 14 iulie 1614, murea în faimă de sfinţenie Camillo de Lellis.
Pe 14 iulie 2014 se împlinesc 400 de ani de atunci, călugării şi călugăriţele a căror
carismă este inspirată de acest sfânt protector al bolnavilor şi al lucrătorilor din
domeniul sanitar propunându-şi să celebreze un întreg an jubiliar dedicat Sfântului
Camil. Pe
6 iulie a fost inaugurată la Roma urna monumentală pentru păstrarea moaştelor Sfântului,
operă a sculptorului Alessandro Roma, în vreme ce la Bucchianico, în provincia italiană
Chieti, localitatea în care s-a născut protectorul bolnavilor, urmează să sosească
relicva inimii Sfântului, însoţită până la sanctuarul din localitate printr-o procesiune.
Sâmbătă seara, la ora 19, în Catedrala Sfântul Iustin din Chieti, celebrare euharistică
prezidată de Consultorul general al camilienilor, Alberto Marques de Sousa, la finalul
celebrării euharistice pornind un „marş al carităţii”, cu relicva Sfântului Camil,
cu destinaţia Bucchianico. Duminică, în sărbătoarea Sfântului Camil, celebrare
euharistică prezidată de arhiepiscopul de Chieti-Vasto în localitatea natală a sfântului:
la Bucchianico. Începe astfel jubileul camilian, dedicat celui care dintr-un soldat
desfrânat şi cu patima jocului de noroc a devenit un „gigant al carităţii” care a
inspirat de-a lungul a patru secole generaţii întregi de persoane care s-au dedicat
îngrijirii bolnavilor. Şi azi, în Italia şi în lume, călugări, călugăriţe şi laici
continuă opera Sfântului Camil, îngrijindu-i mai ales pe cei mai de pe urmă dintre
bolnavi: bolnavii de lepră, de HIV-SIDA. Cu ocazia Anului jubiliar camilian, Papa
acordă indulgenţă plenară celor care vizitează bisericile dedicate Sfântului Camil,
spitalele camiliene şi personalul de îngrijire, şi care îndeplinesc de asemenea alte
trei condiţii: spovadă, împărtăşanie şi rugăciune după intenţia Pontifului. Această
recunoaştere semnificativă din partea Sfântului Părinte reprezintă o confirmare în
plus a operei desfăşurate de urmaşii Sfântului care îndemna personalul de îngrijire
spunând: iubiţi-i pe bolnavi aşa cum o mamă îşi iubeşte unicul fiu.