Reforma sistemului penal vatican: „Motu proprio” al Papei Francisc
(RV – 11 iulie 2013) A fost publicată joi, 11 iulie, Scrisoarea Apostolică
a Papei, sub formă de „Motu proprio”, privind noile legi în materie
penală şi de sancţiuni administrative pentru StatulCetăţii Vaticanului
şi Sfântul Scaun.
Aflăm
mai multe amănunte de la colegul nostru Sergio Centofanti:
• „În zilele
noastre binele comun este tot mai ameninţat de criminalitatea transnaţională şi organizată,
de folosirea improprie a pieţei şi economiei, ca şi a terorismului”, scrie Papa Francisc
în document.
Este aşadar necesară adoptarea de către comunităţile internaţionale
„a instrumentelor juridice potrivite”, care „să permită prevenirea şi contrastarea
criminalităţii, favorizând cooperarea judiciară internaţională în materie penală”.
De aceea, dorind să reafirm „angajarea Sediului Apostolic în cooperare, în vederea
acestui scop”, au fost introduse unele modificări în materie de legislaţie penală
vaticană, în continuitate cu acţiunile întreprinse începând din 2010, în timpul pontificatului
lui Benedict al XVI-lea, se scrie de asemenea în Scrisoarea Apostolică a Papei Francisc.
Într-un comunicat emis de Sala de Presă a Sfântului Scaun se spune că „Motu
proprio” are scopul de a extinde aplicarea legilor penale aprobate în aceiaşi dată
de Comisia Pontificală pentru Statul Cetăţii Vaticanului şi sectorul Sfântului Scaun.
Aceleaşi legi au conţinuturi şi mai ample, ocupându-se de actualizarea a numeroase
Convenţii internaţionale, printre care se amintesc: cele patru convenţii de la Geneva
din 1949 împotriva crimelor de război; Convenţia internaţională din 1965 privind eliminarea
oricărei forme de discriminare rasială; Convenţia din 1984 împotriva torturii şi a
altor pedepse sau tratamente violente, inumane sau degradante; Convenţia din 1989
privind drepturile copilului şi Protocoalele sale facultative din 2000.
În
acest domeniu – continuă comunicatul – se semnalează introducerea în documentele normative
a delictului torturii şi ampla definiţie a categoriei de delicte împotriva minorilor
(printre care vinderea, prostituţia, înrolarea şi violenţa sexuală în dauna lor; pedopornografia;
deţinerea de material pedopornografic şi acte sexuale cu minori).
Au fost
introduse şi normative privind delicte împotriva umanităţii, cărora le-a fost dedicat
un titlu aparte; se prevăd de asemenea pedepse specifice privind infracţiuni precum
genocidul şi aparhaidul, pe aceiaşi linie a dispoziţiilor Statutului Curţii Penale
Internaţionale din 1998. A fost revizuită şi denumirea infracţiunilor împotriva
administraţiei publice, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite din 2003, împotriva
corupţiei.
În privinţa sferei sancţiunilor, a fost decisă abolirea pedepsei
închisorii pe viaţă, înlocuită cu închisoarea de la 30 la 35 de ani.
Pe linia
orientărilor recente din sediile internaţionale a fost introdus de asemenea un sistem
de sancţiuni împotriva persoanelor juridice, pentru toate cazurile în care acestea
profită de activităţile ilegale comise de structurile sau de angajaţii lor, stabilind
responsabilitatea lor directă şi sancţionarea fie prin interdicţie, fie pecuniară.
Au
fost de asemenea introduse principiile generale ale procesului just, desfăşurat în
perioade de timp rezonabile, plecându-se de la prezumpţia de nevinovăţie a imputatului,
fiind de asemenea intensificate puterile cautelare la dispoziţia Autorităţii judiciare
(cu aducerea la zi a normelor privind confiscarea, normativă întărită de introducerea
măsurii de blocare preventivă a bunurilor).
Comunicatul Sălii de Presă a Sfântului
Scaun subliniază că un sector foarte important al reformei priveşte reformularea normativei
privind cooperarea judiciară internaţională, cu adoptarea de măsuri de cooperare adaptate
la cele mai recente convenţii internaţionale. Aceste intervenţii normative – se
spune în încheierea comunicatului – se încadrează în sfera unei aduceri la zi, cu
scopul unei majore sistematizări şi întregiri a sistemului normativ vatican.