Mons. Orlando Antonini despre aniversarea a 1700 de ani de la Edictul din Milano
(RV – 21 iunie 2013) În Serbia, toate iniţiativele catolice pentru celebrarea a
1700 de ani de la Edictul din Milano vor sta sub semnul ecumenismului, a subliniat
nunţiul apostolic la Belgrad, mons. Orlando Antonini.
Explicând
importanţa acestei aniversări în vederea relansării dialogului ecumenic în Serbia,
mons. Antonini a spus:
• „Aceste celebrări ar fi putut reprezenta
un mare pas înainte în dialogul ecumenic şi în parcursul unităţii. În 2009, când am
sosit în Serbia, circula o idee măreaţă: de a reuni în 2013, la Niş, oraşul natal
al lui Constantin, cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Edictul din Milano, toţi
liderii creştini, în primul rând Papa şi Patriarhii ortodocşi şi liderii confesiunilor
protestante istorice.
Se credea că ocazia şi locul puteau reprezenta spaţiul
cel mai „neutru” pentru o astfel de întâlnire istorică.
Apoi, când s-a început
să se treacă la fapte, s-a constatat că diferite sectoare ale societăţii sârbo-ortodoxe,
din cauza unor probleme încă nerezolvate dintre sârbi şi croaţi privind masacrele
comise de regimul ustaş în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se opuneau unei
vizite a Papei în acea ocazie, spunând: 'Mai întâi Papa să ceară iertare, căci direct
vorbind pentru acele masacre a fost vinovată Biserica Catolică, şi apoi Papa poate
să vină”.
Desigur, alte sectoare au o poziţie diferită. Mai mult, aş putea
spune că o bună parte din Biserica din Serbia ar fi favorabilă venirii Papei în această
ţară.
Însă, din motive de prudenţă, pentru a evita posibile schisme în sânul
său, ca şi pentru a evita dificultăţi în sânul ortodoxiei, Biserica sârbă nu a obţinut
consensul suficient astfel încât vizita să poată avea loc şi să poată aduce roade
pentru ambele părţi. Astfel, evenimentul jubiliar privind Edictul de la Milano, este
celebrat în mod separat, fiecare Biserică având propriile iniţiative la care-i invită
pe reprezentanţii celorlalte Biserici. La celebrările principale ale Bisericii
Ortodoxe, ce vor avea loc în luna octombrie, vor fi invitate să participe cele mai
importante personalităţi vaticane, chiar dacă nu va fi invitat în mod direct Pontiful.
Este curios faptul că în Serbia a fost preşedintele ţării, Nikolic, cel care
a reunit Bisericile, aşa cum a făcut împăratul Constantin la Conciliul din Niceea,
în 325, instituind un Comitet naţional care-l are ca preşedinte chiar pe şeful Statului,
co-preşedinte fiind patriarhul Irinej al Serbiei, printre membri numărându-se Biserica
Catolică şi comunităţile protestante locale, o iniţiativă ce-şi are desigur importanţa
ei”.