„Să-L ducem pe Cristos cu răbdare, curaj şi bucurie în viaţa oraşului!”: Papa, la
adunarea bisericească a Diecezei de Roma
RV 18 iun 2013. Cu îndemnul de a da mărturie cu răbdare şi curaj pentru
Evanghelie, într-un oraş în care mulţi trăiesc fără speranţa care vine de la Cristos,
Sfântul Părinte Papa Francisc a deschis luni seară, în aula Paul al VI-lea, adunarea
bisericească a Diecezei de Roma. Lucrările adunării se vor încheia miercuri şi au
ca temă „Cristoase, tu ne eşti necesar! – Responsabilitatea celor botezaţi în vestirea
lui Isus Cristos”.
În aula Paul al VI-lea dar şi în afara acesteia erau prezenţi
mii de credincioşi, pe care Papa i-a salutat cu afecţiune la sosire, fiind întâmpinat
de cardinalul Agostino Vallini, vicarul Sanctităţii Sale pentru Dieceza de Roma.
Lucrările
adunării au fost deschise de un moment de rugăciune, în care a fost proclamată o parte
din Scrisoarea Sf. Apostol Paul către Romani. Papa Francisc a remarcat: ● „Apostolul
Paul încheia acest pasaj din Scrisoarea adresată străbunilor noştri cu aceste cuvinte:
«nu mai sunteţi sub lege, ci sub har» (6,14). Aceasta este viaţa noastră: să umblăm
sub har, pentru că Domnul ne-a iubit, ne-a mântuit, ne-a iertat. Toate au fost făcute
de Domnul, acesta este harul lui Dumnezeu. Noi suntem pe cale sub harul lui Dumnezeu,
care a venit la noi, în Isus Cristos care ne-a mântuit”.
Aceleaşi cuvinte
ale apostolului Paul au fost preluate de Succesorul lui Petru pentru a explica modurile
şi mijloacele de evanghelizare în timpurile noastre. Harul, a spus Papa, conferă fiilor
lui Dumnezeu un orizont de bucurie şi de libertate. Harul nu se cumpără şi nu se vinde,
este un dar gratuit. „Să-l primim şi să-l dăruim gratuit fraţilor noştri!”, a fost
îndemnul Sfântului Părinte, care a făcut referinţă la realităţile Romei. Îndreptându-şi
atenţia la cei tineri, Papa observat că mulţi dintre ei caută în zadar speranţa într-o
societate care nu poate să dea speranţă, dimpotrivă, deseori le oferă ca soluţie sinuciderea,
alcoolismul, drogurile, jocurile de noroc sau sexualitatea fără reguli.
Speranţa,
a continuat Papa, este asemenea harului: nu se poate cumpăra, este un dar care vine
de la Dumnezeu. „Noi”, s-a întrebat Sfântul Părinte, „noi, care avem bucuria de a
nu fi orfani, care avem un Tată, putem fi indiferenţi faţă de acest oraş care, în
mod inconştient, cere de la noi o speranţă care să-l ajute să privească la viitor
cu mai mare încredere şi seninătate? Noi nu putem fi indiferenţi!”. Dar în ce fel
putem oferi speranţă? Prin zâmbetul nostru, şi mai ales – a subliniat Papa – prin
mărturia noastră, fără de care cuvântul este pur şi simplu aer.
Destinatari
predilecţi ai vestirii creştine sunt cei săraci, dar mesajul lui Isus este pentru
toţi oamenii. A merge spre cei săraci, de aceea, nu înseamnă a apăra ideologia sărăciei
materiale sau spirituale. ● „Înseamnă că trebuie să mergem spre «trupul» lui Isus
care suferă, dar şi spre «trupul» lui Isus suferind în cei care nu-l cunosc prin studiul
lor, prin inteligenţa lor, prin cultura lor. Acolo trebuie să mergem! Mie îmi place
să folosesc expresia «a merge spre periferii», la periferiile existenţiale, la toţi
cei care se află în sărăcia materială şi adevărată, dar şi la cei care sunt în sărăcia
intelectuală, la fel de adevărată. La toate periferiile existenţei, la toate răscrucile
de drumuri: acolo trebuie să mergem şi să aruncăm sămânţa Evangheliei prin cuvânt
şi mărturie!”.
La încheierea discursului său Papa a remarcat că în munca de
evanghelizare nu lipsesc dezamăgirile şi tristeţea, pe care „diavolul le strecoară
în noi atunci când vedem că apostolatul nostru nu este recompensat imediat”. Dar şi
aceasta este o adevărată „luptă spirituală”, la care trebuie să fim pregătiţi dinainte:
„aceasta se numeşte, nu vă înspăimântaţi, se numeşte martiriu. Este martiriu! Să te
lupţi în fiecare zi ca să dai mărturie, este un martiriu. Şi de la unii, Domnul cere
chiar martiriul vieţii. Dar există şi martiriul de fiecare zi, de la fiecare oră:
mărturia împotriva duhului cel rău care nu vrea ca noi să fim vestitori ai Evangheliei”.
De aceea, a încheiat Sfântul Părinte, „nu vă fie teamă! Să mergem înainte şi să spunem
fraţilor noştri şi surorilor noastre că noi suntem sub har, că Isus ne dă harul şi
că acesta nu costă nimic: se cere doar să-l primim. Înainte!”.