Bucureşti. Speranţa de astăzi pentru Europa de mâine: comunicatul reuniunii purtătorilor
de cuvânt ai episcopatelor catolice din Europa
RV 17 iun 2013. S-a încheiat sâmbătă la Bucureşti reuniunea anuală a
purtătorilor de cuvânt ai Conferinţelor Episcopale din Europa, la 10 ani de la exhortaţia
apostolică „Ecclesia in Europa” a Fericitului Ioan Paul al II-lea. Întâlnirea a început
pe 12 iunie şi fost promovată de Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE),
la invitaţia mons. Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, preşedinte al
Conferinţei Episcopilor din România.
Potrivit comunicatului trimis la redacţie
de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, „operatorii mass-media
ai Conferinţelor episcopale din Europa au reflectat asupra provocărilor care interpelează
acţiunea misionară a Bisericii Catolice astăzi în Europa”.
„Isus Cristos,
viu în Biserica sa, este izvor de speranţă pentru Europa”, afirmă participanţii în
comunicatul final. „Astăzi mai mult ca oricând mesajul de speranţă al exortaţiei apostolice
se dovedeşte a fi profetic şi actual pentru Europa. Continentul pare să treacă într-adevăr
printr-o perioadă de rătăcire şi de înnegurare a speranţei”. Criza actuală, continuă
comunicatul, „nu este numai economică, dar şi culturală, antropologică, etică şi spirituală,
constituie o oportunitate pentru ca Europa să se poată debarasa de agnosticismul practic
şi de indiferentismul religios şi să decidă din nou asupra viitorului ei prin întâlnirea
cu Persoana şi mesajul lui Isus Cristos (cfr. Ecclesia in Europa, 2).
Contribuţia
mai multor experţi europeni a însufleţit reflecţiile participanţilor asupra schimbărilor
care sunt în curs în Europa, în special, cele din domeniul politic, economic şi al
drepturilor. În acelaşi timp, reuniunea de lucru a analizat şi câteva teme de actualitate,
printre care teoria de gen, eutanasia, şi cultura morţii. „Prin tentativa de a se
sustrage autorităţii lui Dumnezeu”, au remarcat experţii, „omul devine stăpân al vieţii
şi nu simplu administrator”. „In general, din reflecţiile şi dezbaterile în aulă a
rezultat în mod clar că problema este, în fond, de natură antropologică: care este
idea de om pe care Europa vrea să o transmită mai departe?”.
Reuniunea a abordat
şi teme privind drepturile de autor (copyright) şi dreptul la intimitate (privacy),
cu repercusiuni asupra comunităţii bisericeşti şi a datelor personale.
Reprezentantul
Consiliului Pontifical al Comunicaţiilor Sociale a transmis mesajul arhiep. Claudio
Maria Celli şi a prezentat iniţiativele departamentului pe continentul digital, printre
care aplicaţia PopeApp, contul @Pontifex de pe Twitter şi portalul multilingv www.news.va.
„Participanţii au fost informaţi despre situaţia catolicilor în România şi
despre implicarea Bisericii Catolice din România în sectorul comunicaţiilor sociale.
„România”, continuă comunicatul, „ţară punte între Orient şi Occident, este o realitate
specifică şi foarte complexă, unde convieţuiesc, nu fără tensiuni, diferite confesiuni
creştine (catolici, ortodocşi şi protestanţi) şi minorităţi lingvistice (maghiari,
germani). În ultimii ani, diecezele catolice au investit mult în comunicare, şi prin
intermediul noilor mijloace de comunicare şi a internetului. Practic, fiecare dieceză
are un birou de presă şi un site internet.
Conferinţa episcopală română, care
este bi-rituală cu episcopi de rit latin şi episcopi greco-catolici, este implicată
în pregătirea pentru beatificarea, la 31 august, a venerabilului Vladimir Ghika, preot
şi intelectual român, mort în 1954, care a suferit martiriul în timpul regimului comunist”.
Mărturia pentru credinţă a multor bărbaţi şi femei „a permis Bisericii să supravieţuiască
în timpul regimului totalitar şi este un imbold pentru ca astăzi să cadă măştile suspiciunii,
încă foarte prezente în ţară”.
Discuţia liberă despre unele evenimente recente
din viaţa Bisericii şi prezentarea activităţii COMECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea
Europeană) şi CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa), a încheiat întâlnirea
anuală de lucru a purtătorilor de cuvânt ai episcopatelor europene.
Potrivit
colegilor de la arcb.ro „participanţii au primit cadou din partea IPS Ioan Robu albumul
despre Catedrala Sf. Iosif, o icoană pe lemn cu Maica Domnului şi cartea scrisă în
italiană de colega noastră Anca Mărtinaş despre viaţa şi martiriul monseniorului Vladimir
Ghika.
(rv – arcb.ro – A. Dancă)
Redăm mai jos, prin bunăvoinţa
Biroului de Presă al Arhiepiscopiei Romano Catolice de Bucureşti, traducerea în limba
română a Comunicatului final al întâlnirii europene:
Comunicat CCEE,
17.06.2013
Să comunicăm astăzi speranţa, pentru a construi
Europa de mâine
La zece ani de la publicarea Exortaţiei apostolice „Ecclesia
in Europa” operatorii mass-media ai Conferinţelor episcopale din Europa au reflectat
asupra provocărilor care interpelează acţiunea misionară a Bisericii Catolice astăzi
în Europa. Întâlnirea anuală a purtătorilor de cuvânt şi referenţilor de presă, promovată
de Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), s-a desfăşurat între 12-15
iunie la Bucureşti în România, la invitaţia Arhiepiscopului capitalei române şi preşedinte
al Conferinţei episcopale locale, mons. Ioan Robu.
Isus Cristos, viu în Biserica
sa, este izvor de speranţă pentru Europa. Astăzi mai mult ca oricând mesajul de speranţă
al Exortaţiei apostolice se dovedeşte a fi profetic şi actual pentru Europa. Continentul
pare că traversează într-adevăr o perioadă de rătăcire şi de înnegurare a speranţei.
În această perioadă de criză, mulţi cetăţeni se simt dezorientaţi şi dezamăgiţi de
instituţii şi de punctele de referinţă care au sprijinit până acum societăţile bătrânului
continent. Europa din 2013 pare a fi traversată mai degrabă de o undă de nesiguranţă
decât de o dorinţă pentru viitor. Dar această criză, care nu este numai economică,
dar şi culturală, antropologică, etică şi spirituală, constituie o oportunitate pentru
ca Europa să se poată debarasa de agnosticismul practic şi de indiferentismul religios
şi să decidă din nou asupra viitorului ei prin întâlnirea cu Persoana şi mesajul lui
Isus Cristos (cfr. Ecclesia in Europa, 2).
Provocarea principală este aşadar
aceea de a înţelege cine este astăzi omul în Europa şi încotro se îndreaptă. Cum poate
fi Biserica Catolică alături de el, ajutându-l să integreze mesajul evanghelic în
viaţa sa de zi cu zi şi propunându-i, cu cuvinte noi, cu instrumente moderne, şi pe
plan comunicativ, persona lui Isus şi valorile prezente în Evanghelia sa.
Europa
din 2013 Prin contribuţia unor experţi precum prof. Andrea Pin, cercetător
şi profesor asociat de Drept Constituţional (Universitatea din Padova - Italia), mons.
Piotr Mazurkiewicz, responsabil în cadrul Consiliului Pontifical pentru Familie (Vatican)
şi prof. Manfred Spieker, profesor de ştiinţe sociale la Universitatea din Osnabrück
(Germania), participanţii au reflectat asupra schimbărilor care sunt în curs în Europa.
În ultimii ani, diferite elemente constituie dovada unor schimbări care au loc
în sectorul politicii, economiei şi dreptului. Se asistă de exemplu la o multiplicare
a drepturilor. Aşa-zisele ‘noile drepturi’ – drepturile individuale – care sunt tocmai
rodul unei societăţi în care domneşte individualismul, unde tot ceea ce este posibil
trebuie să devină licit prin drept. Aceste noi drepturi par a se dezvolta în mod paralel
cu expansiunea logicii economiei în societăţile noastre. De fapt, actuala criză economică
şi răspunsurile ei, dovedesc în mod clar că adesea economia devine măsura evaluării
normelor şi privează persoanele (şi democraţiile) de posibilitatea de a decide: adesea,
programul economic (şi nu problemele societăţii) este cel care înclină balanţa în
alegerile politice. În fine, economia a devenit autostrada pe care pătrund drepturile
individuale, a căror paradigmă de referinţă este un ethos ce nu prevede reflecţia
asupra a ceea ce este adevărul. În acelaşi timp, acest sistem îşi arată încă de pe
acum limitele. Experienţa cotidiană arată că aceste drepturi nu reuşesc să realizeze
ceea ce promit.
Teoria genurilor, eutanasia şi cultura morţii În
timpul întâlnirii au fost analizate câteva teme de actualitate: teoria genurilor,
eutanasia şi limbajul culturii morţii. Este deosebit de semnificativ de notat că adesea
se utilizează un limbaj inspirat din drept – dreptul la sănătatea reproducerii pentru
a justifica avortul sau dreptul la auto-determinare sau la moarte asistată pentru
a justifica eutanasia - pentru a afirma o practică, o cultură a morţii care în definitiv
este tentativa omului de a se sustrage autorităţii lui Dumnezeu, devenind stăpâni
ai vieţii în loc de simpli administratori.
Au fost analizate de asemenea,
din punct de vedere comunicativ, câteva iniţiative legate de aceste teme, precum „manif
pour tous” şi campania Conferinţei episcopale engleze împotriva căsătoriei între persoane
de acelaşi sex. Imaginea care rezultă, dovedeşte în mod clar „ruptura” care a avut
loc în aceste ţări între democraţia reprezentativă (aleşii) şi democraţia participativă
(populaţia care nu se simte reprezentată), dovedind cât de necesară este, pe aceste
teme, confruntarea-dezbaterea şi că în acelaşi timp pune Biserica în faţa a noi provocări.
In general, din reflecţiile şi dezbaterile în aulă a rezultat în mod clar că problema
este, în fond, de natură antropologică: care este idea de om pe care Europa vrea să
o transmită pe mai departe?
Copyright şi Privacy Mulţumită contribuţiei
dr. Elvana Thaçi, responsabilă pentru departamentul „Internet Governance” – Direcţia
„Societatea informaţiei şi Acţiunea împotriva delictelor” (Consiliul Europei), s-a
putut verifica stadiul reflecţiei dedicate temelor precum copyright şi privacy, şi
efectele lor în viaţa Bisericii (ca instituţie) şi a credincioşilor. Provocarea este
aceea de a reglementa raportul dintre cele două drepturi fundamentale: dreptul la
proprietatea intelectuală şi libertatea de expresie. De fapt, nu puţine sunt cazurile,
îndeosebi odată cu apariţia internetului, când aceste drepturi intră în coliziune.
O atenţie deosebită a fost acordată apoi tutelării şi tratării datelor personale.
News.va
şi PopeApp În timpul întâlnirii, dr. Thaddeus Milton Jones de
la Consiliul Pontifical pentru Comunicaţii Sociale (Vatican) a transmis mesajul de
salut al Preşedintelui dicasteriului roman, arhiepiscopul Claudio Maria Celli, şi
a prezentat numeroase activităţi ale consiliului pontifical, în particular în sectorul
noilor media (PopeApp, contul de twitter Pontifex…) şi proiectul de unire a diferitelor
instrumente de comunicare ale Sfântului Scaun în portalul plurilingvistic www.news.va.
România Participanţii
au fost informaţi despre situaţia catolicilor în România şi despre implicarea Bisericii
Catolice din România în sectorul comunicaţiilor sociale, prin prezentarea făcută de
către pr. Eduard Mihai Coşa, secretar general al Conferinţei Episcopale din România
(CER), de către episcopul auxiliar de Bucureşti, mons. Cornel Damian, şi de pr. Francisc
Doboş, purtător de cuvânt al CER şi co-organizator al întâlnirii. România, ţară punte
între Orient şi Occident, este o realitate specifică şi foarte complexă, unde convieţuiesc,
nu fără tensiuni, diferite confesiuni creştine (catolici, ortodocşi şi protestanţi)
şi minorităţi lingvistice (maghiari, germani). În ultimii ani, diecezele catolice
au investit mult în comunicare, graţie şi noilor mijloace de comunicare şi a internetului.
Practic, fiecare dieceză are un birou de presă şi un site internet.
Conferinţa
episcopală română, care este bi-rituală cu episcopi de rit latin şi episcopi greco-catolici,
este implicată în pregătirea pentru beatificarea (la 31 august) venerabilului Vladimir
Ghika (mort în 1954), preot şi intelectual român, care a suferit martiriul în timpul
regimului comunist. Mărturia numeroaselor persoane consacrate şi a laicilor catolici,
care au fost persecutaţi în timpul anilor întunecaţi ai comunismului, a fost prezentată
de mons. Mihai Frăţilă, episcop greco-catolic de Bucureşti şi pr. Francisc Ungureanu,
postulatorul cauzei de beatificare a venerabilului Ghika. Mărturia acestor bărbaţi
şi femei a permis Bisericii să supravieţuiască în timpul regimului totalitar şi este
un imbold pentru ca astăzi să cadă măştile suspiciunii, încă foarte prezente în ţară.
Întâlnirea
s-a încheiat apoi cu o discuţie liberă asupra unor evenimente deosebit de importante
în viaţa Bisericii din ultimele luni (Vatileaks, renunţarea Papei Benedict al XVI-lea
la pontificat şi alegerea Papei Francisc) şi o prezentare a activităţii COMECE (Comisiei
Episcopatelor din Comunitatea Europeană) şi CCEE.