Sf. Scaun cere un echilibru între proprietatea intelectuală şi exigenţele
sociale
(RV 12 iun 2013) Observatorul permanent al Sfântului Scaun la sediul ONU
din Geneva, mons. Silvano Maria Tomasi, şi-a exprimat satisfacţia pentru
decizia de amânare pentru încă 8 ani a obligativităţii statelor mai
puţin dezvoltare de a se supune în totalitate standardelor internaţionale
privind drepturile de autor şi comerţul. Mons. Tomasi a intervenit la
lucrările Consiliului la care au participat organizaţiile internaţionale pentru comerţ
şi drepturile de autor.
Prelatul catolic apreciază decizia reuniunii
internaţionale de la Geneva prin care, ţinându-se cont de fundamentala „dimensiune
umanitară şi etică”, s-a decis extinderea până în 2021 a perioadei de tranziţie pentru
ţările mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte comerţul şi drepturile de proprietate
intelectuală.
„Un proiect bun asupra proprietăţii intelectuale”, a spus prelatul,
„trebuie să pună în balanţă drepturile private ale inventatorului şi exigenţele publice
ale societăţii”.
Aşadar, protejarea şi respectul acestor drepturi trebuie
să contribuie la răspândirea tehnologiei în avantajul tuturor. Sfântul Scaun îndeamnă
statele să-şi dezvolte un sistem echitabil care să ţină cont de persoanele cele mai
sărace şi mai vulnerabile, în special în problemele sanitare în care de multe ori,
aşa cum a spus Papa, „există forme excesive de protejare a cunoştinţelor din partea
ţărilor bogate”.
Mons. Tomasi a precizat că 49 de state au fost catalogate
de ONU „mai puţin dezvoltate”, în care trăiesc 12 % din populaţia mondială şi realizează
2 % din PIB-ul mondial.
Creşterea economică înregistrată în aceste ţări începând
cu anul 2000 nu a condus din păcate la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei care
a scăzut atât de mult încât în 2007 59% din populaţia africană trăia cu puţin mai
mult de 1 dolar pe zi. Aceste ţări sunt caracterizate de un nivel scăzut de competenţă
tehnică şi capacitate instituţională, au un venit mic şi ineficient distribuit, precum
şi un deficit financiar intern. De aceea ţările mai puţin dezvoltate se pregătesc
să trăiască o lungă perioadă de nesiguranţă, cu o posibilă accentuare a tensiunilor
financiare şi o adevărată criză financiară.
Acestor probleme se adaugă existenţa
a 9,7 milioane de purtători ai virusului HIV, intre care doar 2 milioane au acces
la un tratament cu medicamente antiretrovirale.
„Amânarea termenului”, a spus
mons. Tomasi, „va permite acestor ţări să depăşească provocările structurale care
urmăresc eliminarea sărăciei şi să-şi asume obiectivele de dezvoltare convenite la
nivel internaţional”.