„Binele trebuie făcut bine”: slujitoare exemplare ale săracilor, ridicate la cinstea
altarelor
RV 10 iun 2013. Papa Francisc a menţionat duminică la
rugăciunea „Angelus” beatificarea a două călugăriţe din Polonia. Ambele călugăriţe
s-au distins printr-o iubire specială faţă de cei săraci. Ritul sacru a fost prezidat
duminică la Cracovia, în numele Sfântului Părinte Papa de cardinalul Angelo Amato,
prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.
Să ascultăm mai întâi cuvintele
Sfântului Părinte de la rugăciunea "Angelus": ● „Dragi fraţi şi surori, la
Cracovia sunt proclamate Fericite două călugăriţe poloneze: Sofia Czeska Maciejowska,
care în prima jumătate a secolului al XVII-lea a întemeiat congregaţia „Fecioarele
Prezentării la Templu a Fericitei Fecioare Maria”, şi Margareta Lucia Szewczyk,
care în secolul al XIX-lea a fondat congregaţia „Fiicele Fericitei Fecioare Maria
Îndurerate. Împreună cu Biserica din Cracovia să-i mulţumim Domnului!”.
Două
secole le separă în timp pe cele două noi Fericite: pe Maica Sofia, care a trăit în
secolul al XVII-lea, poloneză, cu bună educaţie, căsătorită şi văduvă încă din prima
tinereţe, şi pe sora Margareta, ucraineană prin naştere, dar care în secolul al XIX-lea
a ales Polonia ca ţară a misiunii sale. Două călugăriţe care s-au dăruit în întregime
celor săraci, printr-o iubire generoasă, întemeiată pe o credinţă robustă, alimentată
din Euharistie şi rugăciune. Ambele au întemeiat congregaţii cu o puternică spiritualitate
mariană.
Sora Sofia s-a dedicat fetelor sărace şi orfane, urmând regula ei
personală de instrucţie şi formare pentru a le pregăti la viaţă. Instrumentul ei preferat
era Cuvântul lui Dumnezeu, care trebuie păstrat în inimă făcând astfel încât aceasta
să fie pregătită să-l primească. Imitând uimirea şi bucuria Sfintei Fecioare Maria
pentru Cuvântul lui Dumnezeu, noua Fericită şi l-a însuşit în aşa fel încât a transmis
con-surorilor sale moto-ul „Slavă lui Dumnezeu şi Maicii sale!”, după cum a subliniat
card. Angelo Amato: ● „Maica Sofia a ales misterul Prezentării Sfintei
Fecioare Maria la Templu ca model al vieţii sale personale şi ocrotitor al operei
sale”.
Cealaltă Fericită, sora Margareta a ales să se ocupe de copiii din
orfelinate, de cei bătrâni din aziluri şi de bolnavii din spitale. Era uşor de recunoscut
după bunătatea inimii, atitudinea maternă faţă de ceilalţi şi de bucuria ei tipic
franciscană, care-şi adâncea rădăcinile într-o credinţă solidă. Din nou, card. Angelo
Amato: ● „Ca fiică spirituală a Sf. Francisc din Assisi ştia că în această lume
Isus se face vizibil în primul rând în sacramentul Trupului şi al Sângelui
său, în Euharistie. Mergea de multe ori în faţa tabernacolului – unde se păstrează
Sf. Euharistie – fiind convinsă că cine doreşte multe haruri trebuie să facă multe
vizite la Isus din Euharistie”.
Ce scoate în evidenţă viaţa celor
două călugăriţe ridicate duminică la cinstea altarelor? Slujirea gratuită şi orientarea
spre bine, subliniază card. Amato. ● „Sfinţii fac mult bine nu doar Bisericii
dar şi societăţii. Iată moştenirea pe care cele două Fericite o lasă pentru noi: să
facem binele şi să-l facem bine. Iar fiicelor spirituale, Maica Sofia şi Maica Margareta
Lucia le încredinţează nu doar beatitudinea evanghelică a unei slujiri importante
faţă de cei nevoiaşi, dar şi o asigurare pentru viitor: carisma respectivelor congregaţii
conduce la sfinţenie”.