Papa a cerut episcopilor italieni să meargă în mijlocul „turmei” şi să susţină speranţa

RV 24 mai 2013. A fi păstori înseamnă „a merge în mijlocul şi în urma turmei”, aplecându-se asupra celor care ne-au fost încredinţaţi de Domnul, atenţi să redăm şi să răspândim speranţa: a spus Papa Francisc la ceremonia Mărturisirii de Credinţă a episcopatului italian, joi seară, în bazilica Sfântul Petru.

Libertatea noastră – a spus Pontiful adresându-se episcopilor din Peninsulă – este ameninţată de mii de condiţionări interne şi externe, care deseori trezesc rătăcire, frustrare şi chiar incredulitate:
● „Nu sunt, desigur, acestea sentimentele şi atitudinea pe care Domnul vrea să le trezească. Mai degrabă, se foloseşte de ele Duşmanul, Diavolul, pentru a izola în amărăciune, în lamentări şi descurajare. Isus, bunul Păstor, nu înjoseşte şi nici nu abandonează în remuşcare: în El vorbeşte blândeţea Tatălui, care aduce mângâiere şi pune din nou la drum; face să se treacă de la împrăştierea ruşinii – pentru că ruşinea într-adevăr ne împrăştie – la ţesutul încrederii; redă curaj, încredinţează din nou responsabilitatea, mandatează la misiune”.

A fi păstori – a continuat Papa – înseamnă a crede în fiecare zi în harul şi tăria care vine de la Domnul în ciuda slăbiciunilor noastre; a fi dispuşi să mergem „în mijlocul şi în urma turmei”:
● „Capabili de a asculta povestea tăcută a celui care suferă şi de a susţine pasul celui care se teme că nu reuşeşte; atenţi la a ridica, a da asigurări şi a dărui speranţă. Din împărtăşirea cu cei smeriţi, credinţa noastră iese mereu întărită: să punem de o parte, aşadar, orice formă de superioritate, pentru a ne apleca asupra celor pe care Domnul i-a încredinţat solicitudinii noastre. Printre aceştia, un loc special să-l rezervăm preoţilor noştri: mai ales pentru ei, inima noastră, mâna noastră şi uşa noastră să rămână deschise în orice situaţie”.

În fine, Papa a înălţat o rugăciune la Sfânta Fecioara Maria: „Maică a tăcerii, care păstrează misterul lui Dumnezeu” – a fost rugăciunea Papei – „eliberează-ne de idolatria prezentului, la care se condamnă cel care uită. Purifică ochii păstorilor prin colirul memoriei: ne vom întoarce la prospeţimea originilor, pentru o Biserică orantă şi penitentă. (…) Mijloceşte la Fiul tău ca să fie repezi mâinile noastre, picioarele noastre şi inimile noastre: vom construi Biserica cu adevărul în caritate. Şi vom fi poporul lui Dumnezeu, pe cale către Împărăţia lui Dumnezeu. Amin”.

(rv – A.D.)