Credinţa nu este alienare, ci parcurs de adevăr pentru pregătirea vederii minunatului chip al lui Dumnezeu

(RV – 26 aprilie 2013) Parcursul de credinţă nu este o alienare, ci pregătirea inimii pentru a vedea chipul minunat al lui Dumnezeu: a spus papa Francisc vineri, 26 aprilie, la Sfânta Liturghie celebrată în capela din Domus Sanctae Marthae, în Vatican.

La celebrarea euharistică au participat unii angajaţi ai Tipografiei Vaticane, ai Jandarmeriei şi ai Oficiului de Muncă al Sediului Apostolic.

Colegul nostru, Sergio Centofanti, ne oferă mai multe detalii:
Evanghelia zilei prezintă cuvintele „Să nu se tulbure inima voastră”, adresate de Isus discipolilor.

•„Aceste cuvinte ale lui Isus sunt chiar frumoase. Într-un moment de rămas bun, Isus le vorbeşte discipolilor din adâncul inimii. El ştie că discipolii sunt trişti, căci îşi dau seama că lucrurile nu merg bine. Dar El spune: 'Să nu se tulbure inima voastră' şi începe să vorbească ca un prieten, dar şi asemenea unui păstor. Sunt cuvinte cu sonoritatea unei muzici, iar comportamentul este cel al unui păstor cu propriile oiţe, cărora le spune: 'Să nu se tulbure inima voastră. Aveţi încredere în Dumnezeu şi în mine'. Şi despre ce începe să vorbească? Despre cer, despre patria definitivă. 'Aveţi încredere în mine, eu vă rămân fidel”: acestea sunt cuvintele pe care pare să le spună, şi-şi asumă un rol de inginer, de arhitect când asigură: 'Merg să vă pregătesc un loc în casa Tatălui, unde sunt multe lăcaşuri'. Iar Isus merge să ne pregătească un loc”.

Sfântul Părinte se întreabă: 'Cum este acel loc?' Ce înseamnă pregătirea unui loc? Închirierea unei camere acolo, Sus? Pregătirea unui loc înseamnă pregătirea posibilităţii noastre de a ne bucura, posibilitatea de a vedea, de a simţi şi a înţelege bucuria a ceea ce ne aşteaptă, a acelei patrii spre care ne îndreptăm”:

• „Întreaga viaţă creştină este o lucrare a lui Isus, a Duhului Sfânt, pentru a ne pregăti un loc, pentru a ne pregăti ochii încât să poată vedea…'Dar, Tată, eu văd bine, nu am nevoie de ochelari!'… Aceea este însă o altă viziune…Să ne gândim la bolnavii de cataractă: ei văd, dar după intervenţie ce spun? Nu m-am gândit niciodată că aş putea vedea aşa de bine fără ochelari. Tot astfel, ochii noştri, ochii sufletului nostru au nevoie, au necesitatea de a fi pregătiţi pentru a privi acel chip minunat al lui Isus; auzul are nevoie să poată asculta acele cuvinte frumoase. Dar este mai ales nevoie de pregătirea inimii pentru a iubi, pentru a iubi mai mult.”

În parcursul vieţii – a subliniat Papa – domnul pregăteşte inima noastră „cu încercări, consolări, chinuri, cu cele bune…”

Întregul drum al vieţii, a spus Pontiful, este un parcurs de pregătire. Uneori, Domnul trebuie să se grăbească, cum a făcut cu tâlharul cel bun: avea doar câteva minute pentru a-l pregăti şi a făcut-o. „Dar normalitatea vieţii nu are acest mers, nu-i aşa? Trebuie să lăsăm să ne fie pregătită inima, ochii, auzul pentru a ajunge în această patrie. 'Dar, Părinte, au am fost la un filosof care mi-a spus că toate aceste gânduri sunt o alienare, că noi suntem alienaţi, că viaţa este aceasta, concretul, şi că dincolo nu se ştie ce este…'. Unii gândesc astfel, dar Isus ne spune că nu este aşa şi ne îndeamnă: „Aveţi încredere şi în mine. Ceea ce-ţi spun este adevărul: eu nu te înşel, nu te păcălesc”:

• „A ne pregăti pentru cer – a mai spus Papa – înseamnă să începem să-l salutăm de departe. Aceasta nu este alienare, ci este adevărul şi înseamnă să-l lăsăm pe Isus să ne pregătească inima şi ochii pentru acea frumuseţe atât de mare. Este parcursul frumuseţii; este calea de întoarcere în patrie”.

În fine, papa Francisc s-a rugat pentru ca Domnul să ne dea această speranţă puternică, curajul dar şi umilinţa de a lăsa ca Domnul să ne pregătească o locuinţă, „locuinţa definitivă, în inima noastră, în ochii noştri, în auzul nostru. Aşa să fie”.


Aici, serviciul audio: