Isus, avocatul nostru, ne apără şi ne iartă mereu: papa Francisc, la audienţa generală

(RV – 17 aprilie 2013) Isus este unicul şi eternul Preot care, prin pătimirea sa, a traversat moartea şi mormântul şi a înviat, înălţându-se la Cer; El stă lângă Dumnezeu Tatăl, unde mijloceşte pentru totdeauna în favoarea noastră (cfr Eb 9,24).
Isus ca avocat. Asupra acestei caracteristici s-a oprit Sfântul Părinte în cateheza din cadrul audienţei generale de miercuri, făcând referire la Prima Scrisoare a Sfântului Apostol Ioan:
• “Dar cât este de frumos să auzi acest lucru. Când cineva este chemat în cauză de un judecător, primul lucru pe care-l face este să caute un avocat care să-l apere. Noi avem unul care ne apără întotdeauna, ne apără de uneltirile diavolului, de noi înşine, de păcatele noastre. Dragi fraţi şi surori, avem acest avocat; să nu ne fie teamă să mergem la el şi să-i cerem iertare, să-i cerem binecuvântarea şi îndurarea. El ne iartă mereu; este avocatul nostru care ne apără întotdeauna. Nu uitaţi aceasta.”
Înălţarea lui Isus la Cer ne face să cunoaştem această realitate atât de consolatoare pentru parcursul nostru de viaţă, a continuat papa Francisc, explicând că „în Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, umanitatea noastră a fost purtată la Dumnezeu; Isus ne-a deschis calea, asemenea unui alpinist care conduce o echipă ce escaladează un munte şi care, ajungând primul în vârf, ne atrage şi ne conduce şi pe noi la Dumnezeu.
• „Dacă îi încredinţăm Lui viaţa noastră, dacă ne lăsăm conduşi de El, suntem siguri că suntem în mâini sigure, în mâinile Mântuitorului şi ale avocatului nostru”, a asigura papa Francisc.
Papa Francisc se opreşte asupra unui aspect interesant evidenţiat de Sfântul Luca, şi anume starea de spirit a Apostolilor care, după ce l-au văzut pe Isus înălţându-se la cer, se întorc la Ierusalim „cu mare bucurie”. Acest lucru pare destul de ciudat căci, în general, când ne separăm de cei din familie şi de prietenii noştri, din cauza unei plecări definitive şi mai ales din cauza morţii, simţim tristeţe pentru că nu le vom mai vedea chipurile, nu le vom mai auzi vocea şi nu ne vom mai putea bucura de afecţiunea şi de prezenţa lor. Dar, explică Episcopul Romei:

• „Evanghelistul subliniază bucuria profundă a apostolilor. Cum aşa? Tocmai pentru că, privind cu ochii credinţei, înţeleg că Isus – chiar dacă dispare din privirea lor – rămâne pentru totdeauna cu ei, nu-i abandonează şi, din slava Tatălui, îi susţine, îi conduce şi mijloceşte pentru ei”.

„Înălţarea lui Isus la cer nu indică absenţa lui Isus ci ne spune că El este viu în mijlocul nostru într-un mod nou” – explică Sfântul Părinte în cateheza de miercuri, de
la audienţa generală. Nu se mai află într-un anumit loc din lume, cum era înainte de Înălţare; acum se află în slava Tatălui, prezent în orice spaţiu şi timp, alături de fiecare dintre noi.

• „În viaţa noastră nu suntem niciodată singuri, avem acest avocat care ne aşteaptă, ne apără. Nu suntem niciodată singuri, Domnul răstignit şi înviat ne călăuzeşte; alături de noi sunt atâţia fraţi şi atâtea surori care, în tăcere şi anonimat, în viaţa lor de familie şi de muncă, în problemele şi dificultăţile cu care se confruntă, în speranţele şi bucuriile lor, trăiesc zilnic credinţa şi duc lumii, împreună cu noi, domnia iubirii lui Dumnezeu, în Isus Cristos care a înviat şi s-a înălţat la cer, avocatul nostru”.

La finalul audienţei generale, papa Francisc şi-a îndreptat gândul către populaţiile din Iran şi Pakistan, lovite de un violent cutremur de pământ:

• „Am aflat cu întristare despre violentul cutremur de pământ care a lovit populaţiile din Iran şi Pakistan, aducând moarte, suferinţă şi distrugere. Înalţ o rugăciune către Dumnezeu pentru victime şi pentru toţi cei care suferă, dorind să exprim poporului iranian şi celui pakistanez apropierea mea sufletească”.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: