Biserica nu este baby-sitter. Creştinii laici, chemaţi să-şi asume răspunderile Botezului

RV 17 apr 2013. Puterea Botezului îi conduce pe creştini la curajul de a-l vesti pe Cristos chiar şi în mijlocul lipsurilor şi al persecuţiilor. Biserica nu este baby-sitter care-i adoarme pe copii: îi face să crească şi să devină maturi.

La predica Sf. Liturghii celebrată miercuri în capela Casei Sf. Marta din Vatican, Papa Francisc n-a ezitat să folosească un limbaj imediat şi accesibil, pentru a sublinia îndatorirea fiecărui creştin de a-l vesti pe Cristos în timpurile noastre.

Papa a făcut, practic, o meditaţie despre pagina din Faptele Apostolilor în care se descrie armonia primei comunităţi creştine de la Ierusalim, o armonie tulburată de martiriul Sf. Ştefan şi de o prigoană violentă (Fap 8,1-8). În realitate, a observat Papa, Biserica trăieşte în decursul timpurilor aceleaşi realităţi, viaţa ei fiind marcată de pacea carităţii şi de suferinţa persecuţiilor. Dar stilul de viaţă al Bisericii nu face decât să reproducă stilul vieţii lui Isus.

Din cauza persecuţiei de la Ierusalim, mulţi creştini fug în Iudeea şi în Samaria. Aici, chiar dacă sunt singuri, fără preoţi - pentru că apostolii au rămas la Ierusalim – cei prigoniţi încep să vestească Evanghelia.
● „Şi-au lăsat casele, au luat cu ei probabil doar câteva mărunţişuri. Nu aveau nici un sprijin sigur. Dar mergeau din loc în loc vestind cuvântul lui Dumnezeu, duceau cu sine singura bogăţie pe care o aveau, credinţa, bogăţia dăruită de Domnul. Sunt simpli credincioşi, botezaţi de abia un an sau ceva mai mult, probabil, dar aveau curajul de a pleca şi de a vesti. Şi lumea îi credea! Şi făceau minuni!”.

Primii creştini, a continuat Papa, aveau numai forţa botezului care le dădea acest curaj apostolic, forţa Duhului Sfânt. Noi, cei botezaţi, avem această tărie? Dar, mai presus de toate, credem în aceasta? Sau credem mai degrabă că odată ce am primit botezul, nu mai trebuie să facem altceva pentru a vesti Evanghelia? Sau, sperăm ca preotul să spună, ca episcopul să spună… Dar noi? Harul botezului este într-un fel încătuşat, iar noi suntem închişi în gândurile şi casele noastre. Uneori credem că suntem creştini: am primit botezul, am primit mirul, prima Sf. Împărtăşanie, deci carta de identitate este în regulă. De acum, dormi liniştit, eşti creştin. Dar – s-a întrebat Papa – unde este tăria Duhului Sfânt care te face să mergi înainte?

Pentru a-l vesti pe Isus, e necesar să fim fideli faţă de Duhul Sfânt.
● „Când facem aceasta, Biserica devine o Biserică-Mamă, care dă naştere la noi fii, fii pentru că noi, fii ai Bisericii, suntem purtători ai acestei tării. Dar când nu facem aceasta, Biserica devine, nu o mamă, ci o Biserică baby-sitter, care se îngrijeşte de copii doar pentru a-i face să adoarmă. Este o Biserică adormită. Să ne gândim la Botezul nostru, la responsabilitatea Botezului nostru”.

Papa Francisc a amintit în acest sens persecuţiile care au avut loc în Japonia în secolul al XVII-lea, când misionarii catolici au fost izgoniţi iar comunităţile creştine au rămas timp de 200 de ani fără preoţi. La întoarcerea lor, noii misionari au văzut comunităţi ca toate celelalte: toţi erau botezaţi, toţi cunoşteau catehismul, toţi erau căsătoriţi în biserică. Şi aceasta, graţie apostolatului depus de credincioşii laici în virtutea Botezului.

„A-l vesti pe Cristos, a duce mai departe Biserica, această maternitate fecundă a Bisericii – este o mare răspundere pentru noi, cei botezaţi”, a spus Papa la predică. „A fi creştin nu înseamnă a face carieră într-un birou pentru a deveni avocat sau medic creştin. Nu, a fi creştin este un dar care ne face să mergem înainte prin tăria Duhului Sfânt în vestirea lui Isus Cristos”.

În timpul persecuţiilor care s-au abătut asupra primilor creştini – a amintit în cele din urmă Sfântul Părinte – Maica lui Isus, Maria, se ruga mult pentru ei şi îi încuraja pe cei botezaţi să meargă înainte.
● „Să cerem Domnului harul de a deveni botezaţi curajoşi şi siguri că Duhul Sfânt pe care-l avem în noi, primit la botez, ne împinge întotdeauna să-l vestim pe Isus Cristos prin viaţa noastră, prin mărturia noastră şi prin cuvintele noastre”.

Aici, serviciul audio:

(rv – A.D.)