Triumfalismul, tentaţia creştinilor; necesar, harul perseverenţei

(RV – 12 aprilie 2013) Urmarea lui Cristos presupune perseverenţă şi lipsă de triumfalism, a spus papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată vineri dimineaţă, în capela Casei Sfânta Marta, în prezenţa personalului Librăriei Edituri Vaticane, conduse de părintele Giuseppe Costa, şi a personalului Farmaciei Vaticane.

Mai multe amănunte, în serviciul colegului nostru Alessandro De Carolis:

Când Dumnezeu atinge inima unei persoane, dăruieşte un har ce dăinuie întreaga viaţă, nu înfăptuieşte o 'magie' cu durata unei clipe. În omilie, Sfântul Părinte a revenit asupra climatului de agitaţie, imediat succesiv morţii lui Isus, când comportamentul şi predicile apostolilor devin ţinta atenţiei nebinevoitoare a scribilor şi fariseilor.

Papa reia cuvintele lui Gamalileu, citate în Faptele Apostolilor, un fariseu care pune în gardă Sinedriul cu privire la atentarea la vieţile discipolilor lui Cristos, amintind clamoarea suscitată în trecut de profeţi ce s-au revelat a fi falşi, clamoare risipită imediat împreună cu prozeliţii falşilor profeţi.

Sugestia lui Gamalileu este de a aştepta pentru a vedea ce se va întâmpla cu discipolii lui Isus din Nazaret. Acesta, observă Papa, este un sfat înţelept şi pentru viaţa noastră, pentru că timpul este un mesager al lui Dumnezeu: Dumnezeu ne salvează în timp nu într-o clipă. Câteodată face minuni dar în viaţa de toate zilele ne mântuieşte în timp, în istorie, în istoria personală a fiecăruia, Papa spunându-ne cu subtilitate că Domnul nu se comportă precum o zână cu bagheta magică. Dimpotrivă, El „dăruieşte harul şi spune, aşa cum spunea tuturor acelora pe care-i vindeca: 'Mergi', lucru pe care ni-l spune şi nouă: 'Mergi în viaţa ta, dă mărturie despre tot ce a făcut Domnul cu noi”.

Sfântul Părinte a evidenţiat „o mare tentaţie care se insinuează în viaţa creştină, „cea a triumfalismului”. „Este o tentaţie pe care au avut-o apostolii”, o tentaţie pe care a avut-o Petru atunci când asigura solemn că nu-l va nega pe Domnul sau poporul după ce a asistat la miracolul înmulţirii pâinilor.

„Triumfalismul” – a explicat pontiful – „nu vine de la Domnul”. Domnul a venit pe lume cu umilinţă, a avut o existenţă normală timp de 30 de ani; a crescut asemenea unui copil normal, a cunoscut încercarea muncii, dar şi încercarea Crucii. Apoi, la final, a înviat”.
De aceea – a continuat – „Domnul ne învaţă că în viaţă nu este totul magic şi că triumfalismul nu este creştin”.

Viaţa creştinului este făcută din normalitate trăită însă cu Cristos, zi de zi. „Acesta este harul pe care trebuie să-l cerem: harul perseverenţei, harul de a continua cu stăruinţă pe calea Domnului, până la sfârşitul zilelor”, a spus Papa care a şi-a încheiat omilia cu o invocaţie: „Fie ca Domnul să ne ferească de fantazii triumfale. Triumfalismul nu este creştin, nu vine de la Domnul. Urmarea căii de fiecare zi, în prezenţa lui Dumnezeu: aceasta este calea Domnului”.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: