Îndemnul Papei Francisc către cardinali: Să nu cedăm pesimismului, să dăm tinerilor speranţa vieţii!

(RV – 15 martie 2013) Papa Francisc s-a întâlnit cu cardinalii vineri, în cursul dimineţii, în Sala Clementină. Sfântul Părinte a subliniat că „perioada dedicată conclavului a fost plină de semnificaţie nu doar pentru Colegiul Cardinalilor, dar şi pentru toţi credincioşii”. „În aceste zile am simţit aproape tangibil afecţiunea şi solidaritatea Bisericii universale, ca şi atenţia atâtor persoane care, chiar dacă nu împărtăşesc credinţa noastră, se uită cu respect şi admiraţie la Biserică şi Sfântul Scaun”.

„Din orice colţ al lumii se înalţă, cu înflăcărare şi în cor, rugăciunea Poporului creştin pentru Papa” – a continuat – „şi a fost plină de emoţie prima mea întâlnire cu mulţimea adunată în Piaţa Sfântul Petru. Cu imaginea sugestivă a poporului în rugăciune şi bucurie imprimată în minte, doresc să exprim recunoştinţa mea sinceră faţă de episcopi, preoţi, persoane consacrate, tineri, familii şi vârstnici pentru apropierea lor spirituală, atât de emoţionantă şi de plină de fervoare”.

Papa Francisc şi-a exprimat apoi profunda gratitudine faţă de toţi cardinalii, pentru colaborarea la conducerea Bisericii în perioada de sediu vacant. I-a salutat pe cardinalul Angelo Sodano, pe cardinalul şambelan Tarcisio Bertone „pentru modul atent în care şi-a îndeplinit misiunea în această delicată fază de tranziţie” şi pe cardinalul Giovanni Battista Re care, a spus Papa, „a fost şeful nostru în Conclav: multe mulţumiri!”

Episcopul Romei şi-a îndreptat gândul „cu deosebită afecţiune” la cardinalii care, în ciuda vârstei înaintate sau a bolii, au asigurat participarea la conclav şi iubirea lor faţă de Biserică, prin oferirea suferinţei şi a rugăciunii”. A informat de asemenea că alaltăieri cardinalul Mejia a suferit un infarct şi că este în prezent internat la spitalul Pius al XI-lea din Roma, de unde transmite salutări.

• „Adresez un gând plin de afecţiune şi profundă gratitudine veneratului meu predecesor, Benedict al XVI-lea, care în aceşti ani de pontificat a îmbogăţit şi revigorat Biserica prin magisteriu, bunătate, călăuză, umilinţă şi blândeţe, ce vor rămâne un patrimoniu spiritual pentru toţi”, a spus papa Francisc.
„Ministerul petrin, trăit cu totală dăruire, a avut în El un interpret înţelept şi umil, cu privirea mereu aţintită spre Cristos, Cristos cel Înviat, prezent şi viu în Euharistie. Îl vor însoţi mereu rugăciunea noastră înflăcărată şi recunoştinţa noastră plină de afecţiune.
Simţim cum Benedict al XVI-lea a aprins în inimile noastre o flacără: aceasta va continua să ardă, pentru că va fi alimentată de rugăciunea sa, care va continua să susţină Biserica în parcursul său spiritual şi misionar”.
Episcopul Romei a subliniat apoi că întâlnirea cu membrii Colegiului Cardinalilor s-a dorit „o prelungire a intensei comuniuni ecleziale experimentate în această perioadă. „Însufleţiţi de un profund sentiment de responsabilitate şi susţinuţi de o mare iubire faţă de Cristos şi Biserică ne-am rugat împreună, împărtăşind fraternitatea sentimentelor noastre, experienţele şi reflecţiile noastre” şi acest lucru – a adăugat – este bun pentru că noi suntem fraţi şi cineva îmi spunea: cardinalii sunt preoţii Sfântului Părinte. Dar noi suntem acea comunitate, acel raport de prietenie şi de apropiere care face bine tuturor. Şi această cunoaştere, această deschidere reciprocă ne-au facilitat docilitatea faţă de acţiunea Duhului Sfânt. El Paracletul, este supremul protagonist al oricărei iniţiative şi manifestări de credinţă”.
Apoi a adăugat: „Este curios. Pe mine mă face să mă gândesc că Paracletul este cel care creează toate diferenţele din Bisericile noastre şi de aceea pare să fie un apostol al Babelului. Dar pe de altă parte, este cel care creează unitatea acestor diferenţe, nu în egalitate, ci în armonie”. Şi, a continuat Sfântul Părinte, „îl amintesc pe acel Părinte al Bisericii care-l definea astfel Duhul Sfânt: “Ipse harmonia est”, cel care dă fiecăruia dintre noi diverse carisme şi ne uneşte în această comunitate a Bisericii care-l adoră pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt”.

Plecând de la autentica afecţiune colegială care ţine unit Colegiul Cardinalilor, papa Francisc şi-a exprimat voinţa de a sluji Evanghelia cu reînnoită iubire, ajutând Biserica să devină tot mai mult – în Cristos şi cu Cristos – via rodnică a Domnului.

• „Stimulaţi şi de celebrarea Anului Credinţei, toţi împreună, păstori şi credincioşi, ne vom da silinţa să răspundem cu fidelitate misiunii dintotdeauna; a-l duce pe Isus Cristos omului şi a-l conduce pe om la întâlnirea cu Isus Cristos – Calea, Adevărul şi Viaţa – cu adevărat prezent în Biserică şi contemporan cu fiecare om. O astfel de întâlnire conduce la a deveni persoane noi în misterul Harului, suscitând în suflet acea bucurie creştină în măsura însutită dăruită de Cristos celor care-l primesc în propria existenţă”.

Sfântul Părinte a făcut un puternic apel la optimism în viaţa Bisericii, exclamând:
• „Să nu cedăm pesimismului, acelei amărăciuni oferită zilnic de diavol! Să nu cedăm pesimismului şi descurajării. Să fim siguri că Duhul Sfânt dă Bisericii, cu suflul său pătrunzător, curajul perseveranţei şi al căutării unor noi metode de evanghelizare, pentru a duce Evanghelia până la capătul pământului (cfr At 1,8)”.

• „Dragi Fraţi, curaj!” – a continuat. Jumătate dintre noi suntem în anii bătrâneţii. Bătrâneţea este – îmi place să o descriu astfel – locaşul înţelepciunii vieţii. Cei vârstnici au înţelepciunea celor care au trecut prin viaţă, precum bătrânul Simion şi bătrâna Ana din Templu. Şi tocmai această înţelepciune a făcut posibil ca ei să-l recunoască pe Isus. Să dăm această înţelepciune tinerilor: precum vinul cel bun care, cu trecerea anilor, devine şi mai bun; să le dăm tinerilor înţelepciunea vieţii. Îmi vine în minte ceea ce spunea un poet german despre bătrâneţe: “Es ist ruhig, das Alter, und fromm”: este timpul liniştei şi al rugăciunii. Şi este timpul de a dărui tinerilor această înţelepciune”.

Sfântul Părinte a conclus Cuvântul adresat membrilor Colegiului Cardinalilor cu o rugăciune: „Încredinţez misiunea mea şi misiunea voastră puternicii mijlociri a Mariei, Maica noastră şi Maica Bisericii. Fie ca sub privirea ei maternă, fiecare să-şi îndeplinească misiunea cu bucurie şi în ascultare faţă de vocea Fiului său divin, întărind unitatea, perseverând uniţi în rugăciune şi mărturisind autentica credinţă în prezenţa continuă a Domnului”.

„Cu aceste sentimente” – a încheiat – „vă împart din inimă binecuvântarea apostolică, extinzând-o la colaboratorii voştri şi la persoanele încredinţate grijii voastre pastorale”.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: