Conclav 2013. Ce se întâmplă luni şi marţi, 12 martie, la Vatican
RV 11 mar 2013. O dată care a intrat deja în istoria Bisericii contemporane:
ziua de marţi, 12 martie 2013, marchează începutul conclavului. După finalul
inedit al pontificatului lui Benedict XVI, 115 cardinali din toate colţurile lumii
sunt chemaţi să-l aleagă pe al doilea Papă din al treilea mileniu. Dar ce se va întâmpla
până ce anunţul „Habemus Papam!” îl va prezenta „urbi et orbi” pe al 265-lea succesor
al Sf. Petru la Scaunul Apostolic al Romei?
La briefing-ul cu jurnaliştii,
luni, directorul Sălii Vaticane de Presă, pr. Federico Lombardi, a prezentat evenimentele
de luni şi marţi înainte de conclav.
Luni, în cursul dimineţii, s-a încheiat
a zecea şi ultima congregaţie generală a cardinalilor. Din cei 152 de cardinali participanţi,
au luat cuvântul 28. În decursul celor zece congregaţii generale, a subliniat pr.
Lombardi, au fost nu mai puţin de 161 de intervenţii în Aula Nouă a Sinodului. La
lucrările de luni s-au abordat diferite teme, printre care şi situaţia generală a
Institutului pentru Operele Religioase, cu o scurtă prezentare din partea cardinalului
Tarcisio Bertone. Cele mai multe intervenţii au avut, însă, în vedere aşteptările
care se îndreaptă spre noul Papă şi profilul său pastoral în actualul context al Bisericii
şi al societăţii.
Pr. Lombardi a trecut apoi la prezentarea evenimentelor
de luni după amiază, dintre care iese în evidenţă jurământul personalului auxiliar
care participă în diferite forme la buna desfăşurare a conclavului: de la medici şi
infirmieri, la tehnicieni şi ceremonieri.
Marţi, la ora Romei 10.00, se celebrează
în bazilica San Pietro Sf. Liturghie „Pro eligendo Romano Pontifice”. Ritul sacru
va fi celebrat în limba latină de cardinalul decan Angelo Sodano. Iau parte toţi cardinalii,
nu doar electorii, şi un mare număr de credincioşi pentru care intrarea este liberă,
deci fără obişnuitele bilete (care sunt întotdeauna gratuite).
Marţi după
amiază, la ora locală 16.30, începutul propriu-zis al conclavului. Mai întâi, transferul
cardinalilor electori de la casa Sf. Marta la Capela Paulină. Urmează o rugăciune
specifică, după care începe procesiunea din Capela Paulină la Capela Sixtină, însoţită
de cântarea Litaniei Tuturor Sfinţilor şi imnul „Veni Creator Spiritus”. Ajunşi la
locul stabilit, cardinalii electori depun fiecare jurământul sacru cu mâna pe Evanghelie,
pronunţând cu glas tare numele propriu şi cuvintele de adeziune la conţinutul jurământului.
Imediat după aceea, mons. Guido Marini, ceremonierul pontifical, pronunţă cu glas
tare: „Extra omnes!”. Toţi ceilalţi ies din Capela Sixtină, cu excepţia cardinalilor
electori şi a card. Prospero Grech, care va ţine a doua meditaţie. Uşa capelei este
sigilată şi rămâne închisă pe durata lucrărilor. După meditaţia biblică, e posibil
ca Părinţii Cardinali să facă primul scrutin, după cum s-a întâmplat în 2005. Dacă
aceasta va avea loc, urmează arderea buletinelor de vot: fumul alb anunţă credincioşilor
că noul Papă a fost ales, în timp ce fumul negru, o nouă perioadă de aşteptare şi
de rugăciune. De menţionat că normele bisericeşti nu prevăd obligaţia unui scrutin
la începutul conclavului. În orice caz, dacă marţi seară rezultatul eventualului scrutin
este negativ, cardinalii vor celebra împreună Slujba Vesperelor prin care se încheie
prima zi de conclav. Urmează întoarcerea în Casa Sf. Marta pentru cină, odihnă şi
rugăciune în totală izolare de lumea externă.
De adăugat, în fine, că în momentul
în care depune votul pe altar, sub ochii lui Cristos din fresca „Judecăţii Universale”,
fiecare cardinal pronunţă următoarele cuvinte: „Martor îmi este Cristos Domnul, de
care voi fi judecat, că am dat votul meu celui pe care, după voinţa lui Dumnezeu,
îl consider vrednic să fie ales”.
Dar pentru a intra în atmosfera spirituală
cea mai potrivită, e de folos să ne aducem aminte de o pagină despre viaţa primei
comunităţi creştine de la Ierusalim, descrisă în primul capitol din cartea Faptele
Apostolilor. Este momentul alegerii lui Matia între apostolii Domnului (1,15-26).
În zilele acelea, citim în Sf. Scriptură, mulţimea celor adunaţi în acel loc era
cam de o sută douăzeci de persoane. Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor şi a spus:
„Fraţilor, trebuie ca unul dintre aceşti bărbaţi să devină martor al învierii lui
împreună cu noi”. Apoi s-au rugat astfel: „Tu, Doamne, care cunoşti inimile tuturor,
arată-ne pe care dintre aceştia l-ai ales!”. La rugăciunea comunităţii de odinioară
strânsă în jurul Sfântului Petru, se uneşte mai mult ca oricând şi rugăciunea stăruitoare
a credincioşilor către „cel care cunoaşte inimile” şi dăruieşte Bisericii de astăzi
un păstor după inima sa.