Conclav: de la scrutinele cardinalilor la “Habemus Papam”

(RV – 9 martie 2013) Marţi, pe 12 martie, după Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice” de dimineaţă urmează procesiunea solemnă spre Capela Sixtină şi, după pronunţarea formulei „extra omnes”, se trece la procedura de votare, după următoarele modalităţi”. (În foto: fixarea hornului pe acoperişul Capelei Sixtine)

Prima etapă: de pre-scrutin cuprinde pregătirea buletinelor, tragerea la sorţi a cardinalilor care se vor ocupa de numărarea voturilor, a cardinalilor „infirmari”, adică a celor însărcinaţi cu recoltarea voturilor de la eventualii cardinali bolnavi, rămaşi la rezidenţa „Domus Sanctae Martae” şi a revizorilor;

A doua etapă este reprezentată de votare, depozitarea buletinelor de vot în urmă, numărătoarea buletinelor şi trierea lor.În ceea ce priveşte buletinul de vot, acesta are o formă rectangulară. În partea superioară sunt scrise cuvintele: 'Eligo in Summum Pontificem'; în jumătatea inferioară, cardinalul scrie numele celui ales. Completarea buletinului trebuie făcută în mod secret de către fiecare cardinal elector, care va scrie în mod clar, cu o grafie pe cât posibil de neidentificat, numele celui pe care îl alege.

A treia etapă, post-scrutinul, cuprinde: 1. numărarea voturilor; 2. controlarea lor; 3.arderea buletinelor de vot;

Dacă se trece imediat la o a doua votare, buletinele de la votarea precedente vor fi arse odată cu cele de la a două votare.

Pentru alegerea pontifului, sunt întotdeauna necesare două treimi din voturi. Dacă se ajunge la balotaj, sunt necesare tot două treimi din numărul cardinalilor prezenţi şi votanţi, dat fiind că cei doi cardinali aflaţi în situaţie de balotaj nu votează.
Cardinalii electori prezenţi în Conclav ar trebui să fie în număr de 117. Însă, în acest Conclav vor fi 115 (card. Darmaatmadja este absent din motive de sănătate şi card. O’Brien, absent după demisia din 25 februarie). Numărul necesar va fi, aşadar, de 77 de voturi.

Alegerea Papei are loc exclusiv prin vot secret (normă confirmată şi de ultimul „Motu Proprio” a lui Benedict al XVI-lea, din 22 februarie 2013).

Numărul de scrutine

După trei zile fără rezultat (12 scrutine sau 13, dacă prima votare are loc în ziua deschiderii Conclavului), scrutinele sunt suspendate, nu mai mult de o zi, pentru o pauză de rugăciune şi de colocvii libere între cardinalii electori şi o scurtă exortaţie spirituală, condusă de primul cardinal din Ordinul Diaconilor.

Urmează alte şapte scrutine. Dacă şi acestea sunt fără rezultat, după o nouă pauză şi o nouă serie de şapte scrutine, urmează alte şapte scrutine. Dacă nu se are un rezultat nici de această dată, va exista o a treia pauză de rugăciune, de colocvii şi o de exortaţie, ţinută de primul cardinal din Ordinul Prezbiterilor, urmate de alte şapte scrutine.
- La al 33-lea sau al 34-lea scrutin fără rezultat, se trece la balotaj între cei doi cardinali care au obţinut majoritatea voturilor. Şi în aceste ultime două scrutine – după cum a stabilit Benedict al XVI-lea în două documente „Motu Proprio”, din 2007 şi din 25 februarie 2013, este necesară o majoritate de cel puţin două treimi din voturi a cardinalilor prezenţi şi votanţi.

“Habemus Papam”

Anunţul alegerii Papei este făcut de cardinalul proto-diacon, prin recitarea frazei „Habemus Papam”. Actualul cardinal proto-diacon este, din 21 februarie 2011, cardinalul Jean-Louis Pierre Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios.

RV – Serviciul de documentare/A.M.