Capela Sixtină – locul ideal în care cardinalii pot înţelege delicateţea misiunii
şi însemnătatea deciziei lor
(RV – 8 martie 2013) În Capela Sixtină, închisă publicului începând de luni, au
fost poziţionate cele două sobe care vor servi în Conclav, una pentru arderea buletinelor
de vot, iar cealaltă pentru semnalarea alegerii Papei, graţie fumigenelor. Zilele trecute, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, părintele Federico
Lombardi, a adus aminte de opera poetică a lui Ioan Paul al II-lea, intitulată „Triptic
Roman”, operă izvorâtă din contemplarea frescelor lui Michelangelo, din Capela Sixtină.
În acest poem, Wojtyła aminteşte cum picturile lui Michelangelo i-au inspirat pe cardinali
în cele două conclave la care el a luat parte. „Tocmai aici, la picioarele
acestei extraordinare policromii din Capela Sixtină se reunesc cardinalii”.
Legătura dintre artă şi credinţă, pe care Ioan Paul al II-lea a evidenţiat-o mereu,
asumă un caracter cu totul special în versurile poemului „Triptic Roman”, inspirate
din contemplarea frescelor din Capela Sixtină, unde are loc alegerea pontifului”.
În prefaţa volumului, Joseph Ratzinger amintea de asemenea cele două conclave la
care a participat Karol Wojtyła şi modul în care acestea au fost inspirate de contemplarea
– de către cardinali – a frescelor lui Michelangelo, în special a frescei reprezentând
„Judecata de Apoi”.
Iată un fragment din interviul acordat de Antonio Paolucci,
directorul Muzeelor Vaticane, în care explică impactul pe care îl pot exercita frescele
din Capela Sixtină asupra cardinalilor reuniţi în conclav.
• „Frescele din
Capela Sixtină sunt reprezentarea doctrinei Bisericii, de la „“Fiat lux” (n.n. de
la Creaţie) până la Apocalipsă; avem Noul Testament şi Vechiul Testament; judecata
colectivă şi pe cea individuală. Dacă cardinalii electori vor voi să privească
cu atenţie, vor înţelege delicateţea misiunii lor şi însemnătatea deciziilor. Pontiful care a comisionat Capela Sixtină – Papa Sixt al IV-lea della Rovere –
a dorit ca această capelă aşa-numită „magna” a Bisericii Catolice să aibă aceleaşi
dimensiuni ca şi Templul distrus al Ierusalimului, măsuri prezente în Biblie, în Cartea
Regilor; încă de la început, s-a dorit ca această capelă să reprezinte într-un fel
Arca noului şi definitivului Legământ dintre Dumnezeu şi poporul său, sub semnul Bisericii
din Roma”.