Briefing p. Lombardi: pregătiri pentru alegerea noului Papă

RV 02 mar 2013. De la ora Romei 20.00 de joi, 28 februarie 2013, a început timpul de „sede vacante”, intervalul care trece de la sfârşitul unui pontificat până la alegerea noului Papă. Despre semnificaţia acestei perioade de timp a vorbit sâmbătă la briefing-ul cu jurnaliştii pr. Federico Lombardi, directorul Sălii de Presă a Sf. Scaun.

„Sede vacante” sau „vacanţa Scaunului Apostolic”: aceste două expresii marchează perioada specială de rugăciune şi aşteptare pe care Biserica o trăieşte până la alegerea noului Pontif Roman. Este un timp reglementat de dispoziţiile constituţiei apostolice „Universi Dominici Gregis”, promulgată la 22 februarie 1996 de Fericitul Ioan Paul al II-lea. În perioada „sede vacante” conducerea Bisericii este încredinţată Colegiului cardinalilor, chemat să rezolve numai chestiuni de importanţă imediată şi să pregătească alegerea noului Papă. Îşi păstrează mandatul numai câteva figuri cheie, precum şambelanul Sfintei Romane Biserici, penitenţierul major, vicarul general al diecezei de Roma, arhiparohul bazilicii Sfântul Petru şi vicarul general pentru Cetatea Vaticanului. Rămân, de asemenea, la conducerea oficiilor primite substitutul Secretariatului de Stat, secretarul pentru Raporturile cu Statele şi secretarii departamentelor Curiei Romane, împreună cu nunţii apostolici.

După scrisorile de convocare trimise de decanul Colegiului cardinalilor, prelaţii sosiţi la Roma sunt chemaţi să participe la reuniunile de lucru: aşa numitele „congregaţii generale” şi „congregaţii speciale”.

Reuniunile „congregaţiei generale”, la care iau parte şi cardinalii non-electori, vor avea loc începând de luni, 4 martie, în Aula Nouă a Sinodului, sub preşedinţia cardinalului Angelo Sodano, decanul Colegiului cardinalilor. În cadrul acestor întâlniri se adoptă o serie de decizii înainte de conclav, precum pregătirea Casei Sfânta Marta pentru găzduirea cardinalilor – camerele fiind primite prin tragere la sorţi – şi a Capelei Sixtine pentru operaţiunile referitoare la alegere. Cardinalii sunt chemaţi să aleagă dintre ei „doi ecleziastici care s-au distins prin doctrină clară, înţelepciune şi autoritate morală”, care vor prezenta colegiului „meditaţii ponderate despre problemele Bisericii”. În cadrul congregaţiilor generale cardinalii vor decide data şi ora de începere a conclavului, anularea inelului de pescar şi a sigiliilor pontifului precedent. Secretariatul de Stat a trimis deja Camerei Apostolice sigiliile papei Benedict XVI, care, a precizat pr. Lombardi, nu vor fi distruse efectiv ci vor suferi doar incizia unei cruci, astfel încât să nu mai poată fi folosite. La fel s-a procedat şi în 2005 cu sigiliile lui Ioan Paul al II-lea, păstrate acum într-o vitrină specială.

Cât priveşte aşa numita „congregaţie specială”, aceasta este alcătuită din cardinalul şambelan şi alţi trei cardinali electori, prin tragere la sorţi, câte unul pentru cele trei ordine: episcopi, prezbiteri şi diaconi. Aceştia au îndatorirea de a oferi asistenţă congregaţiei speciale în rezolvarea chestiunilor zilnice, mai ales în timpul alegerii. Mandatul lor durează trei zile, după care se trece la o nouă tragere la sorţi.

În ultima sa scrisoare „motu proprio” (Normas nonnullas), Benedict XVI a acordat Colegiului cardinalilor posibilitatea de a anticipa începerea conclavului, comparativ cu cele 15-20 de zile - cum era prevăzut până acum – în cazul în care toţi cardinalii electori sunt deja prezenţi. De la începutul timpului „sede vacante” până la un maximum de 20 de zile, toţi cardinalii electori sunt obligaţi să treacă la alegerea noului Pontif.

Cât priveşte conclavul propriu zis, potrivit celor stabilite de Benedict XVI, nici un cardinal elector „nu poate fi exclus de la alegerea activă sau pasivă pentru nici un motiv sau pretext”.

Se poate vota o singură dată încă din prima zi de conclav, fiind apoi prevăzute două votări dimineaţă şi două după amiază. După trei zile fără rezultat (12 sau 13 votări, dacă se votează în prima zi), scrutinele vor fi suspendate pentru a face loc unei zile de meditaţie şi rugăciune. Urmează o nouă serie de şapte votări. Dacă nu se ajunge la un rezultat, se acordă o nouă zi de meditaţie. Urmează alte şapte scrutine. Dacă şi acestea se încheie fără rezultat, se ia o nouă zi de rugăciune. La reluare votării, se continuă până la al 33-lea scrutin (al 34-lea dacă s-a votat în prima zi), când se recurge la balotaj între cei doi cardinali care au obţinut cele mai multe voturi la ultimul scrutin. În acest caz, cei doi îşi pierd dreptul de vot.

Se va ajunge la alegerea noului Pontif numai când unul din cei doi candidaţi a întrunit o majoritate calificată de două treimi din sufragiile cardinalilor prezenţi şi votanţi.

Când cardinalii electori depun buletinul de vot pe altarul Capelei Sixtine, pronunţă acest jurământ sub ochii lui Cristos din fresca „Judecăţii Universale”: „Martor îmi este Cristos Domnul, de care voi fi judecat, că am dat votul meu celui pe care, după voinţa lui Dumnezeu, îl consider vrednic să fie ales” (Universi Dominici Gregis, nr. 66)

(rv – B. Capelli/A.D.)