Papa pleacă, întrebările rămân, dar nu fără răspuns

RV 28 feb 2013. Mulţi operatori mass-media acreditaţi zilele acestea la Vatican şi-ar dorit un interviu cu Benedict XVI. De altfel, e visul oricărui jurnalist să realizeze un dialog cu marile personalităţi care marchează istoria. Cu toate acestea, credem că la marile întrebări Benedict XVI a dat deja un răspuns. Vom încerca să-l aflăm cu ajutorul înregistrărilor de repertoriu.

Mai întâi, cu privire la finalul surprinzător al pontificatului. Cum a ajuns Papa la decizia renunţării? Să-l ascultăm:
• "După ce mi-am cercetat cugetul de mai multe ori înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, din cauza vârstei înaintate, nu mai sunt potrivite pentru a exercita în mod adecvat slujirea petrină" (Declaraţia de renunţare, 11 feb. 2013). "În ultimele luni, am simţit că forţele mele au slăbit şi m-am rugat cu stăruinţă la Dumnezeu să mă lumineze ca să iau decizia cea mai justă nu pentru binele meu, ci pentru binele Bisericii. Am făcut acest pas în deplină conştiinţă despre gravitatea şi chiar noutatea sa, dar cu o profundă seninătate a sufletului. A iubi Biserica înseamnă a avea şi curajul de a lua decizii grele, dureroase, punând mereu mai presus binele Bisericii şi nu pe noi înşine (Audienţa Generală, 27 feb. 2013).

Pentru a-i înţelege sfârşitul, trebuie să înţelegem mai bine începutul pontificatului. Cu ce stare de spirit a primit atunci această misiune?
• "În clipele acelea, cum am spus de mai multe ori, în inima mea răsunau aceste cuvinte: 'Doamne, de ce îmi ceri aceasta şi ce anume îmi ceri? Este o mare povară cea pe care o pui pe umerii mei, dar dacă Tu îmi ceri aceasta, la cuvântul tău voi arunca mreaja, sigur fiind că Tu mă vei conduce, în ciuda tuturor slăbiciunile mele'. Şi după opt ani pot spune că Domnul m-a condus, mi-a fost aproape, am simţit zilnic prezenţa sa" (Audienţa generală, 27 februarie 2013).

Cum vede Benedict XVI timpul celor opt ani de pontificat?
• "A fost o bucată de drum al Bisericii care a avut momente de bucurie şi de lumină, dar şi momente grele; m-am simţit ca sfântul Petru cu apostolii în barcă pe lacul Galileii: Domnul ne-a dăruit atâtea zile de soare şi de briză uşoară, zile în care pescuirea a fost abundentă; au fost şi momente în care apele erau agitate şi vântul, potrivnic, ca în toată istoria Bisericii, şi Domnul părea că doarme. Dar am ştiut mereu că în barca aceea este Domnul şi am ştiut mereu că barca Bisericii nu este a mea, nu este a noastră, ci a Lui. Şi Domnul n-o lasă să se scufunde. El este cel care o conduce, desigur şi prin oamenii pe care i-a ales, pentru că aşa a voit. Aceasta a fost şi este o certitudine, pe care nimic n-o poate întuneca. Şi de aceea inima mea este astăzi plină de mulţumire faţă de Dumnezeu pentru că a făcut să nu lipsească niciodată întregii sale Biserici, şi nici mie, consolarea, lumina şi iubirea sa" (Audienţa Generală, 27 feb. 2013).

Comentând gestul renunţării, unii au spus că Benedict XVI abandonează crucea.
• "Nu mă întorc la viaţa privată, la o viaţă de călătorii, întâlniri, recepţii, conferinţe etc. Nu las crucea, ci rămân în altă formă lângă Domnul Răstignit. Nu mai port puterea oficiului de conducere a Bisericii, dar în slujirea rugăciunii rămân, ca să spunem aşa, în staulul sfântului Petru. Sfântul Benedict, al cărui nume îl port ca Papă, îmi va fi de mare exemplu. El ne-a arătat calea pentru o viaţă care, activă sau pasivă, face parte integrantă din lucrarea lui Dumnezeu" (Audienţa Generală 27 feb. 2013).

La audienţa generală de pe 27 februarie, adevarat testament spiritual, Papa a transmis încă o dată un mesaj de adâncă fineţe umană.
• "Mulţumesc tuturor şi fiecăruia pentru respectul şi înţelegerea cu care aţi primit această decizie atât de importantă. Eu voi continua să însoţesc drumul Bisericii cu rugăciunea şi reflecţia, cu aceeaşi dăruire faţă de Domnul şi de Mireasa sa pe care m-am străduit s-o trăiesc până acum în fiecare zi şi pe care aş vrea s-o trăiesc mereu. Vă cer să vă aduceţi aminte de mine înaintea lui Dumnezeu şi, mai ales, să vă rugaţi pentru cardinali, chemaţi la o misiune aşa de relevantă, şi pentru noul Succesor al apostolului Petru: Domnul să-l însoţească cu lumina şi forţa Duhului său" (Audienţa Generală 27 feb. 2013).

Se va ajunge la situaţia inedită în care Benedict XVI se va întâlni cu succesorul său. Cum va fi relaţia dintre cei doi? La ultima sa întrevedere cu cardinalii, Benedict XVI a spus:
• "Printre voi, în Colegiul cardinalilor, se află şi viitorul Papă, căruia încă de astăzi îi promit necondiţionat ascultare şi respect" (Discurs, 28 feb 2013).

În fine, Benedict al XVI-lea a luat apărarea românilor în mai multe situaţii delicate şi a făcut să răsune limba lui Eminescu în chiar inima creştinătăţii. Să ascultăm pentru ultima dată o parte din salutul său în limba română:
• "Lăudat să fie Isus Cristos! Adresez un salut cordial credincioşilor de limba română. Vă binecuvântez din toată inima!" (Audienţa Generală, 27 feb 2013).

De la microfon, îi răspundem şi noi "În vecii vecilor! Amin." Mulţumindu-i pentru binecuvântare şi slujire, să-l amintim, după cum ne-a cerut, în rugăciunile noastre.

Aici, serviciul audio:

(rv – A. D.)