Benedict XVI a semnat un document relativ la alegerea papei. Cardinalii, liberi să decidă începutul conclavului

RV 25 feb 2013. A fost publicată luni Scrisoarea apostolică în formă de "Motu proprio", intitulată "Normas nonnullas", prin care Benedict XVI modifică unele norme relative la alegerea Papei pentru a asigura o mai bună desfăşurare a procedurilor, o interpretare mai bună şi actualizarea unor dispoziţii.

"Nici un cardinal elector – afirmă Benedict XVI – nu poate fi exclus de la alegere, fie activă fie pasivă, pentru nici un motiv sau pretext, rămânând valabile cele prescrise la nr. 40 şi nr. 75" din constituţia "Universi Dominici Gregis".

Papa a stabilit totodată că, "din momentul în care Scaunul Apostolic este legitim vacant, cei absenţi să fie aşteptaţi timp de 15 zile întregi înainte de a începe conclavul". Papa lasă "Colegiului cardinalilor facultatea de a anticipa începerea conclavului dacă se constată prezenţa tuturor cardinalilor electori, precum şi facultatea de a amâna, dacă există motive grave, începutul alegerii pentru câteva zile. Dar la trecerea a douăzeci de zile de la începutul perioadei de scaun vacant, toţi cardinalii electori prezenţi sunt obligaţi să proceadă la alegere".

Documentul confirmă, în acelaşi timp, normele privind secretul conclavului, subliniind necesitatea libertăţii cardinalilor de orice influenţă externă. În acest sens, continuă scrisoarea apostolică "Normas nonnullas", "nimeni nu trebuie să se apropie de cardinalii electori în timpul deplasării de la Casa Sfânta Marta pînă la Palatul Apstolic".

"Toţi cei care, dintr-un motiv sau altul şi în orice timp ar afla de la oricine despre cele ce, direct sau indirect, se referă la actele proprii ale alegerii şi, în mod special, la votările care au avut loc în cadrul alegerii, sunt obligaţi să păstreze cu stricteţe secretul faţă de orice persoană externă Colegiului cardinalilor electori: pentru aceasta, înainte de începerea alegerii, vor trebui să depună jurământul", după modalităţile specifice, în conştiinţa că o încălcare a acestuia comportă "pedeapsa excomunicării «latae sententiae» rezervată Scaunului Apostolic".

Scrisoarea apostolică anulează toate celelalte modalităţi de alegere subliind că alegerea Pontifului Roman se face de acum înainte numai prin vot. În acest sens, după un anumit număr de votări, Papa stabileşte că "pentru alegerea validă a Pontifului Roman se cer cel puţin două treimi din sufragii, numărate pe baza electorilor prezenţi şi votanţi".

Dacă voturile despre care se vorbeşte la nr. 72, 73 şi 74 din constituţia 'Universi Dominici Gregis' nu vor da nici un rezultat, s-a stabilit ca electorii să facă o zi de rugăciune, meditaţie şi dialog. La votările succesive vor avea un rol pasiv numai acele două nume care în votarea precedentă au obţinut cele mai multe voturi, iar pentru o alegere validă, chiar şi la aceste votări, se cere o majoritatea calificată a cel puţin două treimi din sufragiile cardinalilor prezenţi şi votanţi. La aceste votări, cele două nume care au un rol pasiv, nu pot avea un rol activ.

"După efectuarea canonică a alegerii, ultimul dintre cardinalii diaconi îi cheamă în aula alegerii pe secretarul Colegiului Cardinalilor, pe Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale şi pe cei doi ceremonieri. Succesiv, cardinalul decan sau primul dintre cardinali în ordine şi vechime, în numele întregului colegiu elector, cere consimţământul celui ales cu următoarele cuvinte: «Accepţi alegerea ta canonică de Pontif Suprem?» După ce primeşte consimţământul, îl întreabă: «Cum vrei să fii numit?» Atunci Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale, cu funcţie de notar şi având ca martori pe cei doi ceremonieri, completează documentul privind acceptarea noului Pontif şi numele pe care şi l-a luat".

(rv – A. D.)