În marile momente ale vieţii, să-l alegem pe Dumnezeu: Benedict XVI, la penultimul 'Angelus' în public

RV 17 feb 2013. Postul Mare ne învaţă să facem din credinţa în Dumnezeu 'criteriul-bază' în viaţa Bisericii: a spus Benedict XVI la rugăciunea 'Angelus', duminică, în Piaţa Sfântul Petru, primul după anunţul renunţării sale la ministeriul petrin.

Vorbind celor peste 50.000 de credincioşi care l-au salutat cu afecţiune şi emoţie, Papa a subliniat că, dacă suntem uniţi cu Cristos, nu trebuie ne fie teamă să luptăm împotriva răului. Într-un mesaj pe Twitter, trimis în jurul orei 12.30, Pontiful a scris că "Postul Mare este un timp prielnic pentru a redescoperi credinţa în Dumnezeu ca bază a vieţii noastre şi a vieţii Bisericii". În Piaţa Sf. Petru se puteau vedea numeroase pancarte cu expresii de apropiere şi gratitudine. În salutul adresat pelerinilor, Papa a mulţumit celor care se roagă pentru el, pentru Biserică şi viitorul pontif.

"Dragi fraţi şi surori, miercurea trecută, cu tradiţionalul Rit al Cenuşii, am intrat în Postul Mare, timp de convertire şi de pocăinţă ca pregătire la Paşti. Biserica, mamă şi învăţătoare, îi cheamă pe toţi membrii săi să se reînnoiască spiritual, să se re-orienteze cu determinare spre Dumnezeu, renegând orgoliul şi egoismul pentru a trăi în iubire. În acest An al credinţei, Postul Mare este un timp prielnic pentru a redescoperi credinţa în Dumnezeu drept criteriu de bază pentru viaţa noastră şi viaţa Bisericii. Aceasta presupune mereu o luptă, o confruntare spirituală, pentru că, natural, duhul răului se opune sfinţirii noastre şi caută să ne facă să deviem de la calea lui Dumnezeu. De aceea, în prima duminică din Postul Mare, se proclamă în fiecare an Evanghelia ispitirilor lui Isus în pustiu.

Isus, într-adevăr, după ce a primit 'învestitura' ca Mesia – 'Unsul' Duhului Sfânt – la botezul în Iordan, a fost condus de acelaşi Duh în pustiu ca să fie ispitit de diavol. La începutul activităţii sale publice, Isus a trebuit să demascheze şi să respingă falsele imagini despre Mesia pe care i le propunea ispititorul. Dar aceste ispitiri sunt şi false imagini despre om, care în orice timp ameninţă conştiinţa, travestite în propuneri convenabile şi eficace, de a dreptul bune. Evangheliştii Matei şi Luca prezintă cele trei ispitiri ale lui Isus, diferenţiindu-se uşor numai în ce priveşte ordinea. Nucleul lor central constă întotdeauna în instrumentalizarea lui Dumnezeu în scopuri personale, dând mai mult importanţă succesului sau bunurilor materiale. Ispititorul este subtil: nu împinge direct spre rău, ci spre falsul bine, făcându-ne să credem că adevăratele realităţi sunt puterea şi ceea ce satisface nevoile primare. În acest fel, Dumnezeu devine secundar, se reduce la un mijloc, în definitiv, devine neadevărat, nu mai contează, dispare. În cele din urmă, în ispitiri este în joc credinţa, pentru că este în joc Dumnezeu. În momentele decisive ale vieţii, dar, privind mai bine, în orice moment, ne aflăm la o răscruce: vrem să urmăm eu-l nostru sau pe Dumnezeu, interesul individual sau adevăratul Bine, ceea ce este realmente bine?

Cum ne învaţă Sfinţii Părinţi ai Bisericii, ispitele fac parte din 'coborârea' lui Isus în condiţia noastră omenească, în abisul păcatului şi al consecinţelor sale. O 'coborâre' pe care Isus a parcurs-o pînă la capăt, pînă la moartea pe cruce şi în iadul îndepărtării extreme de Dumnezeu. În acest fel, El este mâna pe care Dumnezeu o întinde omului, oiţei rătăcite, pentru a o readuce în siguranţă. Cum învaţă Sf. Augustin, Isus a luat de la noi ispitele, ca să ne dăruiască nouă biruinţa sa (cfr Enarr. in Psalmos, 60,3: PL 36, 724). Să nu ne fie teamă, aşadar, să înfruntăm şi noi lupta cu duhul răului: important este să o facem împreună cu El, cu Cristos, Biruitorul. Şi pentru a sta cu El, să ne adresăm Mamei, Mariei: să o invocăm cu încredere de fii în ceasul încercării, şi ea ne va face să simţim puterea prezenţei Fiului ei dumnezeiesc, pentru a respinge ispitele prin Cuvântul lui Cristos şi astfel să-l readucem pe Dumnezeu în centrul vieţii noastre".

La momentul saluturilor în diferite limbi Benedict XVI a mulţumit celor care se roagă pentru el şi pentru Biserică în aceste zile, manifestând afecţiune şi apropiere. În spaniolă, a cerut continuarea rugăciunilor pentru viitorul pontif. În germană a îndemnat credincioşii să fie aproape de El şi de Curia Romană, mai ales cu ocazia exerciţiilor spirituale. În fine, un călduros salut adresat pelerinilor de limbă italiană, în special credincioşilor şi cetăţenilor romani:
• "Vă mulţumesc pentru că aţi venit atât de numeroşi! Şi acesta este un semn de afecţiune şi apropiere spirituală pe care mi-l arătaţi în aceste zile".

Primiţi şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict XVI duminică, la rugăciunea 'Angelus', în Piaţa Sfântul Petru, Binecuvântare ce ajunge acum la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

(rv – A.D.)

Aici, serviciul audio şi binecuvântarea apostolică a papei Benedict XVI: