Discursul Papei către Corpul Diplomatic: pacea nu este o utopie; cei săraci sunt mai presus de spread-ul financiar

RV 07 ian 2013. Pacea, criza economică şi respectul faţă de viaţa umană sunt cei trei piloni ai discursului pe care Benedict XVI l-a adresat membrilor Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, primiţi luni în Vatican cu ocazia schimbului de urări la începutul noului an. Suveranul Pontif a reînnoit apelul la pace în toate acele ţări unde populaţia este afectată de război şi violenţă, în special Siria, Congo şi Nigeria. Referindu-se la criza economică, Papa a spus că rezolvarea problemelor financiare nu trebuie să neglijeze constrastele sociale, în dauna celor mai săraci.

În prezent, 179 de ţări întreţin raporturi diplomatice depline cu Sfântul Scaun. La acestea se adaugă Uniunea Europeană, Ordinul Suveran Militar de Malta şi Oficiul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. La rândul său, Sf. Scaun are în lume 99 de nunţi apostolici, unii dintre aceştia având misiunea de reprezentanţă în mai multe ţări, cum este şi nunţiul apostolic de la Bucureşti, E.S. Francisco-Javier Lozano Sebastián, reprezentant al Sfântului Scaun în România şi R. Moldova.

Încă de la origine, a remarcat Benedict XVI în discursul său adresat Corpului Diplomatic, Biserica este trimisă de Domnul la toate popoarele, drept care angajarea sa nu este o ingerinţă în viaţa societăţilor ci o contribuţie la progresul umanităţii.

Papa s-a oprit mai întâi la prioritatea de nerenunţat a acestor timpuri: demnitatea persoanei umane şi fundamentul păcii:
• "Astăzi există tendinţa de a gândi că adevărul, dreptatea şi pacea sunt utopii şi se exclud între ele. A cunoaşte adevărul pare imposibil, iar eforturile depuse pentru afirmarea adevărului par să se transforme în violenţă". Pe de altă parte, s-ar părea că eforturile de pace se reduc la simpla căutare de compromisuri. Dimpotrivă, a subliniat Pontiful, în optica creştină există o strânsă conexiune între preamărirea lui Dumnezeu şi pacea dintre oameni. De aceea, a fost avertismentul său, "tocmai uitarea lui Dumnezeu este cea care dă naştere violenţei". Una din manifestările uitării lui Dumnezeu este şi "dăunătorul fanatism de matrice religioasă", care la drept vorbind este "o falsificare a religiei".

Cu această perspectivă, Papa şi-a îndreptat atenţia spre toate popoarele care au de suferit din cauza războiului. Prima ţară menţionată este Siria, unde a cerut depunerea armelor şi începerea unui dialog constructiv, în convingerea că prelungirea violenţelor nu va avea învingători ci numai învinşi, lăsând în urmă o întindere de ruine; papa a cerut autorităţilor politice siriene să dea dovadă de sensibilitate umană faţă de situaţia umanitară gravă. Vorbind despre Ţara Sfântă, Suveranul Pontif a evidenţiat recenta recunoaştere a Palestinei ca "stat observator nemembru" la Naţiunile Unite, încurajând soluţia unei "coexistenţe paşnice a două state suverane, în care să fie garantată respectarea dreptăţii şi a aspiraţiilor legitime ale celor două popoare"; Ierusalimul, în acest sens, trebuie să devină "Oraşul Păcii şi nu al dezbinării". Papa a subliniat necesitatea reconcilierii şi stabilităţii în Irak şi construcţia unui viitor de pace cu participarea creştinilor în Liban. "Şi în nordul Africii – a afirmat – este prioritară colaborarea între toate componentele societăţii şi fiecăreia trebuie să-i fie garantate cetăţenia deplină, libertatea de a-şi exprima public propria religie şi posibilitatea participării la binele comun". Amintind, mai departe, ţările din Africa Subsahariană, unde rănile războiului continuă să afecteze mai multe ţări, Papa s-a referit în particular la populaţiile din Cornul Africii, din estul R. D. Congo, Mali şi R. Centrafricană. Un cuvânt special a fost îndreptat spre situaţia din Nigeria, ţară afectată de continue atentate teroriste, care seceră victime mai ales în rândul creştinilor adunaţi la rugăciune, ca şi cum ura – sunt cuvintele sale – "ar vrea să transforme templele de rugăciune şi pace în tot atâtea focare de frică şi dezbinare"; Papa şi-a mărturisit adânca durere încercată la aflarea ştirilor că chiar şi la sărbătoarea Naşterii Domnului creştinii nigerieni au fost "ucişi în mod barbar".

În a doua parte a discursului său adresat luni Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, Suveranul Pontif a subliniat că "pacea se construieşte prin tutelarea omului şi a drepturilor sale fundamentale". Printre acestea, în prim plan se află respectarea vieţii umane în orice fază a acesteia. Papa şi-a exprimat satisfacţia pentru rezoluţia Adunării parlamentare a Consiliului Europei care a interzis eutanazia "prin realizare sau omisiune". Dar în acelaşi timp, Sfântul Părinte a deplorat depenalizarea avortului şi liberalizarea avortului în multe state, dintre care unele, de lungă tradiţie creştină:
• "Avortul direct, voit ca scop sau ca mijloc, este o împotrivire gravă la legea morală". În susţinerea acestei convingeri, a continuat Papa, Biserica Catolică nu doreşte să dea dovadă de lipsă de înţelegere şi bunăvoinţă, printre alţii, faţă de mamă. Este vorba mai degrabă de "a vigila pentru ca legea să nu ajungă să altereze injust echilibrul dintre acelaşi drept la viaţă al mamei şi al fiului nenăscut".

Papa a notat că mai ales în Occident, există numeroase ambiguităţi în ce priveşte semnificaţia drepturilor omului. Nu rareori, a continuat, acestea "sunt confundate cu manifestări exacerbate ale autonomiei persoanei care devine autoreferenţială", "nu mai este deschisă la întâlnirea cu Dumnezeu şi cu ceilalţi", ci îndreptată spre sine însăşi pentru "satisfacerea propriilor necesităţi". Pentru a fi autentică, a adăugat, "apărarea drepturilor" trebuie să considere omul "în integralitatea sa personală şi comunitară".

Criza economică şi financiară a constituit firul ultimei părţi a discursului adresat Corpului Diplomatic. Aceasta s-a extins pentru că, a afirmat Pontiful, "de prea multe ori a fost absolutizat profitul în detrimentul muncii" şi s-a făcut spaţiu unei "aventuri fără frâie pe drumurile economiei financiare în locul celei reale":
• "Se cuvine, aşadar, să regăsim sensul muncii şi al unui profit proporţionat acesteia". În acest scop, a reluat Papa, trebuie să se opună "rezistenţă la tentaţiile intereselor particulare şi pe termen scurt, pentru a se orienta în direcţia binelui comun". În plus, "este urgentă formarea de lideri care, în viitor, să conducă instituţiile publice naţionale şi internaţionale". Chiar şi Uniunea Europeană, a avertizat Pontiful, are nevoie de "reprezentanţi cu amplă viziune şi calificaţi, pentru a face alegeri grele care se dovedesc necesare pentru sanarea economiei şi a pune baze solide pentru dezvoltarea ei". În acest sens, Papa a semnalat riscul unei comunităţi cu mai multe viteze, drept care a subliniat: "singure, unele ţări vor merge probabil mai repede, dar împreună, toţi vor merge cu siguranţă mai departe".

• "Dacă trezeşte îngrijorare indicele diferenţei dintre dobânzile financiare (spread), ar trebui să trezească indignare şi diferenţele crescânde între cei puţini dar tot mai bogaţi, şi cei mulţi, iremediabil tot mai săraci. Altfel spus, în timp ce se combate spread-ul de pe piaţa financiară, nu trebuie acceptat cu resemnare spread-ul din plan social". Papa a îndemnat la investiţii în domeniul educaţiei în Ţările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să învingă sărăcia şi bolile.

Mai departe, "pacea socială", a subliniat Papa, "este pusă în pericol şi de unele atentate la libertatea religioasă". A deplorat astfel faptul că se blochează creştinilor posibilitatea de a contribui la binele comun prin instituţiile lor de educaţie şi asistenţă. Pentru salvgardarea exerciţiului libertăţii religioase, a fost sublinierea sa, este esenţial să fie respectat dreptul la obiecţia de conştiinţă.

În fine, Sfântul Părinte a evidenţiat angajarea la 360 de grade a Bisericii Catolice în favoarea celor care trec prin dificultăţi şi, în special, a celor care au de suferit de pe urma calamităţilor naturale, precum inundaţiile din sud-estul Asiei, cutremurul din nordul Italiei sau uraganul Sandy.

(rv – A. Gisotti/AD)