Benedict al XVI-lea. La ora 22, Liturghia Nopţii Sfinte; în solemnitatea Crăciunului, la ora 12, mesajul şi binecuvântarea „Urbi et Orbi”

(RV - 24 decembrie 2012) Luni 24 decembrie, începând de la ora 22, papa Benedict al XVI-lea oficiază în bazilica vaticană Liturghia Nopţii de Crăciun pentru solemnitatea Naşterii Domnului 2012. Începând de la ora 21 are loc celebrarea oficiului lecturilor din Liturgia orelor care se încheie cu imnul Te Deum urmat de vestirea solemnă a naşterii Mântuitorului prin cântarea străvechiului text numit Kalenda.

Marţi, 25 decembrie, în solemnitatea Naşterii Domnului, la ora 12.00, Sfântul Părinte adresează din loja centrală a Bazilicii Sfântul Petru mesajul său de Crăciun pentru lumea întreagă şi dă binecuvântarea "Urbi et Orbi".

La terminarea Liturghiei din Noaptea Sfântă, Benedict al XVI-lea însoţit de un grup de copii, reprezentând toate continentele, se duce în Piaţa San Pietro pentru un moment de reculegere în faţa scenei Naşterii lui Isus, amenajată ca în fiecare an lângă obelisc şi alături de pomul de Crăciun. Cu această ocazie grupul de copii depune un omagiu floral înaintea Pruncului din iesle.

Scena Nativităţii a fost inaugurată seara în ajun, în cadrul unei scurte dar sugestive ceremonii la care au participat credincioşi romani şi pelerini. Ieslea şi pomul de Crăciun din Piaţa San Pietro este o tradiţie voită de Ioan Paul al II-lea încă din anul 1982 şi păstrată de Benedict al XVI-lea. În jurul orei 18, la terminarea veghii cu rugăciuni pentru pacea lumii, papa Benedict al XVI-lea, aprinde lumina păcii pe pervazul exterior al ferestrei de la biroul său particular şi binecuvântează credincioşii prezenţi în Piaţa Bazilicii.

Dacă nu-l căutăm pe Cristos, nu-l vom găsi; dacă nu-l dorim, nu-l vom întâlni: spunea Sfântul Părinte duminică 23 decembrie, vorbind credincioşilor prezenţi la rugăciunea Îngerul Domnului.

În privinţa sensului aşteptării lui Isus în solemnitatea Crăciunului Benedict al XVI-lea remarca la una din audienţele generale:
• Născându-se între noi, Pruncul Isus să nu ne găsească distraţi sau ocupaţi doar să împodobim cu lumini casele noastre. Să amenajăm mai degrabă în sufletul nostru şi în familiile noastre o locuinţă demnă în care El să se simtă primit cu credinţă şi dragoste (Audienţa generală din 20 decembrie 2006).

Credinţa şi iubirea sunt „acoperămintele” de care are nevoie Mântuitorul Isus. Şi continua la audienţa generală din 19 decembrie 2007:
• Dacă nu se recunoaşte faptul că Dumnezeu s-a făcut om, ce sens are a sărbători Crăciunul? E necesar înainte de toate ca noi creştinii să reafirmăm cu convingere profundă şi vie adevărul Naşterii lui Cristos pentru a mărturisi în faţa tuturor că suntem pe deplin conştienţi de un dar nemaiauzit care este bogăţie nu doar pentru noi, ci pentru toţi oamenii. Da, Dumnezeu s-a îndreptat spre noi. Singuri nu vom putea niciodată să ajungem până la El. Calea întrece forţele noastre. Dar Dumnezeu a coborât. Vine înaintea noastră. El a parcurs partea cea mai lungă a drumului iar acum ne cere: Veniţi şi vedeţi cât de mult vă iubesc. Veniţi şi vedeţi căci eu sunt aici.

Aici serviciul audio:

****************
Aşa cum s-a spus mai sus, înainte de celebrarea Liturghiei din Noaptea Sfântă în bazilica vaticană şi înainte de a cânta, asemenea îngerilor, mărirea lui Dumnezeu în ceruri şi pacea pentru oamenii de pe pământ, este proclamată vestirea naşterii Domnului la împlinirea timpurilor prin străvechiul text „Kalenda”. Aceste anunţ aminteşte că Cristos, Răscumpărătorul omului, este centrul cosmosului şi al istoriei.

Propunem, în traducerea noastră din limba latină, textul prin care un cantor, înainte de începutul procesiunii de intrare pentru Sfânta Liturghie, vesteşte naşterea istorică a Mântuitorului.

Cantorul:
Octavo Kalendas ianuarii. Luna undecima.
25 decembrie. Luna a XI-a.

Trecuseră multe secole de la crearea lumii, când la început Dumnezeu a creat cerul şi pământul şi l-a făcut pe om după chipul său;

şi multe secole de când, după potop, Cel Preaînalt a făcut să strălucească curcubeul, semn de legământ şi de pace;

(21) douăzeci şi unu de secole după plecarea din Ur-ul caldeilor a lui Abraham, părintele nostru în credinţă;

(13) treisprezece secole după ieşirea lui Israel din Egipt sub conducerea lui Moise;

în jur de o (1000) mie de ani după ungerea lui David ca rege al Israelului;

în a (65) şaizeci şi cincia săptămână, după profeţia lui Daniel;

în vremea celei de-a (194) o sută nouăzeci şi patra Olimpiade;

în anul 752 de la întemeierea Romei;

în al (42) patruzeci şi doilea an al împărăţiei lui Cezar Octavian Augustul;

pe când întreg pământul era în pace, Isus Cristos, Dumnezeu din veşnicie şi Fiu al Tatălui veşnic, voind să consacre lumea prin sfânta sa venire, zămislit de la Duhul Sfânt, după trecerea a nouă luni de la zămislire, (aici cantorul ridică vocea iar credincioşii se aşează în genunchi) în Betleemul Iudeii se naşte din Maria Fecioara el care s-a făcut om:

Naşterea Domnului nostru Isus Cristos după trup.

Aici, urmează procesiunea de intrare pentru începutul Sfintei Liturghii.