A fost prezentat marţi la Roma "Copilăria lui Isus", volumul III al cărţii "Isus din
Nazaret" a lui Joseph Ratzinger-Benedict XVI
RV 20 nov 2012. Volumul al III-lea din trilogia "Isus din Nazaret"
a lui Joseph Ratzinger-Benedict XVI a fost prezentat marţi la Roma în cadrul unei
conferinţe de presă (în Sala San Pio X). Cartea urmează textul Evangheliilor
şi are ca subtitlu "Copilăria lui Isus", urmând a fi pusă la dispoziţia publicului
începând de miercuri 21 noiembrie în nouă versiuni: italiană, braziliană, croată,
franceză, engleză, portugheză, spaniolă, poloneză şi germană. Volumul "Copilăria lui
Isus" apare sub îngrijirea editurilor Rizzoli şi LEV (Librăria Editură Vaticană).
La conferinţa de presă au intervenit cardinalul Gianfranco Ravasi,
preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, Maria Clara Bingemer, profesoară
de teologie la Universitatea Catolică Pontificală din Rio de Janeiro, pr. Giuseppe
Costa, directorul LEV, Paolo Mieli, preşedintele RCS Libri, avându-l ca moderator
pe părintele iezuit Federico Lombardi, directorul Sălii Vaticane de Presă.
Cartea,
aşa cum s-a spus, iese concomitent în 9 limbi din 50 de ţări, tirajul general al primei
ediţii depăşind un milion de exemplare. În următoarele luni, va fi tradusă în 20 de
limbi şi publicată în 72 de ţări.
Într-un comunicat al editurii Rizzoli
se precizează că volumul "Copilăria lui Isus" cuprinde patru capitole, un epilog şi
o scurtă premisă, ediţia italiană însumând 176 de pagini. "Este
adevărat ceea ce s-a scris? Cine este Isus? Sau, cum cere Isus însuşi discipolilor
săi în Evanghelia după Marcu, 'Dar voi, cine spuneţi că sunt eu?': acestea sunt întrebările
de fond la care Joseph Ratzinger – Benedict XVI răspunde în cartea sa, pe care autorul
o considară mica 'sală de intrare' pentru întreaga trilogie despre Isus din Nazaret.
Oferim în cele ce urmează o scurtă prezentare a celor patru capitole
(n.b. Numărul de pagină urmează ediţia italiană).
Primul capitol.
"De unde eşti?". În mod surprinzător, autorul începe reflecţiile sale cu
o întrebare luată din contextul dramatic al procesului lui Isus, cu întrebarea lui
Pilat - "De unde eşti?" – punând-o alături de întrebarea adresată de Isus discipolilor
săi "Voi, cine spuneţi că sunt eu?". Explică autorul: "scopul celor patru Evanghelii
este să răspundă la aceste întrebări" (p. 12). Ca şi în celelalte două volume, Joseph
Ratzinger-Benedict XVI, pornind de la textele biblice, intenţionează să pună în lumină
adevărata identitate a celui despre care scrie, pentru a-şi conduce cititorii la întâlnirea
personală cu Isus din Nazaret.
"Vestea adusă Mariei", capitolul
al doilea. Benedict XVI face o comparaţie între vestea dată lui Zaharia
despre naşterea lui Ioan Botezătorul şi vestea adusă Mariei, prezentând evenimentele
ca împlinire a profeţiilor din vechime, care pînă la acel moment erau, pentru a spune
astfel, în 'stand-by', 'în aşteptarea' adevăratului lor protagonist. Cu profunzime
teologică şi mare capacitate de pătrundere, Joseph Ratzinger scoate în relief, graţie
observaţiilor foarte personale, diferitele aspecte legate de reacţia Mariei şi a lui
Iosif în faţa mesajului neaşteptat şi nemaiauzit al îngerului.
Capitolul
trei, "Naşterea lui Isus este în istorie". Încă de la sfârşitul capitolului
precedent, autorul abordase chestiunea privind "naşterea feciorelnică – mit sau adevăr?",
analizând cu atenţie diferite idei şi credinţe din istoria religiilor, pe seama cărora
exegeza modernă a pus uneori originea naraţiunii despre naşterea feciorelnică a lui
Isus. Împreună cu teologul protestant Karl Barth, Joseph Ratzinger subliniază că naşterea
feciorelnică şi învierea sunt "un scandal pentru spiritul modern. Lui Dumnezeu i se
permite să acţioneze asupra ideilor şi a gândurilor, în sfera sprituală – dar nu asupra
materiei. Aceasta deranjează". Şi Papa adaugă: "Dacă Dumnezeu nu are putere şi asupra
materiei, atunci El nu este Dumnezeu. Dar El are această putere, şi, prin zămislirea
şi Învierea lui Isus Cristos, a inaugurat noua creaţie" (p. 68). Evanghelistul Luca
prezintă naşterea lui Isus într-un context istorico-universal bine determinat. "Isus
nu s-a născut şi apărut în public într-un generic 'odată' al mitului", ci într-un
moment precis şi particular al istoriei şi a adus noutatea pe care o aştepta omenirea.
Referindu-se la prezentarea lui Isus la Templu, autorul subliniază: "teologia Gloriei
este inseparabil legată de teologia Crucii" (p. 100).
"Magii din Răsărit",
capitolul patru. "Cine erau aceşti Magi" sau "crai"? Printr-o gamă bogată
de informaţii despre diferitele înţelesuri ale termenului grec 'mágoi', despre astronomia
babiloniană în timpurile lui Isus precum şi despre anumite aşteptări privind un 'stăpânitor
al lumii' care circulau în acele medii, Papa descrie aceste personaje şi trage concluzia:
"Înţelepţii Orientului sunt un început, reprezintă omenirea care începe să meargă
spre Cristos, inaugurează o procesiune care străbate întreaga istorie. Nu reprezintă
doar oamenii care au găsit calea pînă la Cristos. Reprezintă aşteptarea interioară
a spiritului uman, mişcarea religiilor şi a raţiunii umane în întâmpinarea lui Cristos"
(p. 113).
Epilogul cărţii: "Isus în templu la doisprezece ani".
Scurtul epilog despre Isus la 12 ani în Templu este, într-un anumit fel, încununarea
operei. Autorul citeşte cu mare atenţie detaliile din Evanghelia după Luca şi pătrunde
tot mai adânc în misterul lui Isus, în filiaţiunea sa dumnezeiască, în modul său de
a trebui să fie 'în cele ale Tatălui'. Este un mister în faţa căruia 'şi credinţa
Mariei este o credinţă 'pe cale', o credinţă care în repetate rânduri rămâne pe întuneric
şi, trecând prin întuneric, trebuie să se maturizeze" (p. 144.). Şi făcând apel la
credinţa fiecărui creştin, autorul adaugă: "Cuvintele lui Isus sunt iar şi iar mai
mari decât raţiunea noastră. A crede înseamnă a se supune acestei măreţii şi a creşte
înspre ea încetul cu încetul" (p. 144). Este atitudinea justă pentru a ajunge la o
întâlnire personală cu Isus, om adevărat şi Dumnezeu adevărat.