Întărirea colaborării în lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii: discursul Papei către Interpol

(RV – 9 noiembrie 2012) „O societate dreaptă are nevoie şi de ordine pentru o pacifică şi senină convieţuire civilă”, a spus Benedict al XVI-lea la audienţa acordată membrilor adunării generale a organizaţiei internaţionale de cooperare poliţienească Interpol. Adunarea se desfăşoară la Roma şi reuneşte organisme de poliţie din 190 de state membre, printre care figurează, din 2008, şi Vaticanul.

Papa a condamnat cu fermitate acele fenomene precum terorismul şi criminalitatea organizată pe care le-a definit „o jignire la adresa întregii umanităţi”.

Într-unul din pasajele cheie ale discursului său, Episcopul Romei a spus că reprimarea actelor criminale este o datorie „în contextul regulilor morale şi juridice” pentru ca „acţiunea împotriva criminalităţii să fie întotdeauna condusă cu respectarea drepturilor omului”. În intervenţia sa, Pontiful şi-a exprimat speranţa unei majore colaborări internaţionale pentru înfruntarea criminalităţii. El s-a oprit asupra diferitelor forme asumate de violenţă în epoca noastră, în ciuda marilor speranţe suscitate de sfârşitul Războiului Rece:

“Les formes le plus graves des activités…”
• „Formele cele mai grave ale activităţii criminale pot fi individualizate în terorism şi criminalitatea organizată”. Terorismul este una dintre cele mai brutale forme de violenţă ce seamănă ură, moarte, dorinţă de răzbunare”. „Şi” – a observat Benedict al XVI-lea – „acest fenomen de strategie subversivă tipică pentru unele organizaţii extremiste s-a transformat într-o reţea obscură de complicităţi politice, utilizând şi sofisticate mijloace tehnice, importante resurse financiare şi elaborarea de proiecte pe scară largă”.

Referindu-se la proliferarea criminalităţii organizate în spaţiile vieţii de zi cu zi, Sfântul Părinte a spus:

“De son coté, la criminalité organisée…”
• „Din partea sa, criminalitatea organizată proliferează în spaţiile vieţii de zi cu zi şi deseori acţionează şi loveşte în perfectă obscuritate, în afara oricărei reguli”. Condamnând în special traficul de persoane, pe care l-a definit ca fiind „forma modernă de sclavie”, ca şi traficul de medicamente folosite în mare parte de cei săraci, şi care ucid în loc să vindece, condamnând de asemenea traficul de organe, Papa a atras atenţia că aceste delicte „înfrâng barierele morale” ale civilizaţiei şi „repropun o formă de barbarie care îi neagă omului demnitatea”.
„Violenţa este pur şi simplu inacceptabilă”, a spus, „pentru că răneşte profund demnitatea omului şi constituie o jignire a întregii umanităţi”. „Însă”, a dorit să evidenţieze, „contrastarea criminalităţii trebuie făcută respectând drepturile omului".

“En efecto, la lucha contra la violencia…”
• “De fapt” – a subliniat – “lupta împotriva violenţei trebuie să urmărească desigur stăvilirea criminalităţii şi apărarea societăţii, dar şi corectarea celui care comite crime şi care nu trebuie exclus din societate, ci recuperat”. „În acelaşi timp”, a continuat Benedict al XVI-lea, „colaborarea internaţională împotriva criminalităţii nu se poate limita doar la operaţiuni de poliţie”. De fapt, este esenţial ca „acţiunea represivă” să fie însoţită de atenţia faţă de „factorii de excluziune socială şi de lipsuri” ce „pot alimenta violenţa şi favoriza condiţii pentru ca aceasta să apară şi să se dezvolte”.
“La respuesta a la violencia…”
• “Răspunsul la violenţă şi la actele criminale nu poate fi delegat exclusiv forţelor de ordine, ci necesită participarea tuturor subiecţilor care pot să intervină în legătură cu acest fenomen”, a explicat Succesorul lui Petru. Şi, la finalul discursului, a îndemnat la „eforturi ce trebuie susţinute nu numai de către instituţii şi organisme specializate, dar şi de societate în ansamblul ei. „Fiecare” – a conchis – „are partea sa specifică de responsabilitate pentru viitorul dreptăţii şi al păcii”.

Aici, serviciul audio: