La Sinodul episcopilor din Vatican, elaborarea propunerilor finale. Card. Sistach: să ne ducem în mediul socio-religios şi cultural al oamenilor pentru a-l vesti lumii pe Isus

(RV - 22 octombrie 2012) Lucrări cu uşile închise luni la Sinodul episcopilor din Vatican despre noua evanghelizare şi transmiterea credinţei creştine; în program, unificarea propunerilor finale din partea raportorului general şi secretarului special. Lista unică în versiune provizorie este prezentată marţi dimineaţă. Zilele trecute s-a arătat că noua evanghelizare trebuie să-i privească şi pe adulţi care deseori uită de rolul lor de educatori şi martori ai credinţei pentru generaţiile tinere. Arhiepiscopul de Poznan, mons. Stanilaw Gadecki a prezentat experienţa unei şcoli de cateheză pentru adulţi din Polonia destinată evanghelizatorilor laici.

Dar noua evanghelizare, aşa cum a amintit Benedict al XVI-lea, are în vedere în primul rând persoanele care, deşi botezate, s-au îndepărtat de Biserică. Slăbirea credinţei în ţările legate istoric de creştinism a fost obiect de reflecţii intense pentru părinţii sinodali în aceste săptămâni.

Confirmă aceasta cardinalul Lluis Martínez Sistach, arhiepiscop de Barcelona în interviul realizat de Paolo Ondarza, de la SIC, Serviciile noastre Informative Centrale:
• Noua evanghelizare este absolut necesară. Astăzi trebuie să-l predicăm pe Isus şi Evanghelia sa tuturor persoanelor, într-un moment când - cel puţin în Occidentul european - puţine persoane participă la Sfânta Liturghie. Trebuie să ieşim din biserici şi să ne ducem acolo unde ele se găsesc pentru a cunoaşte şi contextul socio-religios şi cultural al oamenilor noştri. Trebuie să găsim metodele, limbajul şi ardoarea necesară pentru a-l vesti lumii pe Isus.

O provocare pentru Europa, pentru Vechiul Continent, depozitar al valorilor creştine, dar pe care pare să le fi uitat. Care este cadrul acestei provocări?
• Da, sunt mulţi oameni care trăiesc ca şi cum Dumnezeu nu ar exista. Secularizarea este puternică. Dar oamenii păstrează încă un sentiment religios, sunt în căutarea sensului vieţii. Trebuie să credem în prezenţa lui Dumnezeu scrisă în adâncul inimii omului, bărbat şi femeie, pentru că Dumnezeu lucrează, probabil, mai mult decât credem. Există un limbaj pe care cred că toata lumea îl înţelege, şi anume, limbajul iubirii. Şi de ce limbajul iubirii este înţeles de toţi? Pentru că toţi vor să fie iubiţi şi să iubească!

Astăzi provocarea cu care se confruntă lumea occidentală este cea a relativismului, menţionată repetat de Papa, iar acest lucru comportă faptul că, atunci când se proclamă Evanghelia prezentând-o ca pe un adevăr, cei care o fac sunt etichetaţi ca aroganţi, obraznici ...
• Da, şi aceasta este o dificultate majoră. Noi propunem mesajul lui Isus cu încredere, şi o facem din două motive: pentru că îi iubim mult pe Isus care şi-a dat viaţa, sângele său pe cruce, a murit şi a înviat pentru mântuirea tuturor oamenilor. Şi de aceea vrem ca toată lumea să cunoască mesajul lui Isus. Apoi, există şi un alt motiv. Noi îi iubim pe fraţii noştri şi dorim să le oferim ce avem mai bun din ceea ce am primit: comoara credinţei, comoara mântuirii, ceea ce Isus ne-a dat. Din acest motiv, dorim să proclamăm mesajul lui Isus. Şi trebuie să o facem cu convingere, încât cei care ne aud să spună: "Aceşti oameni într-adevăr cred, şi trăieşte potrivit credinţei. Apoi, cred că şi criza economică prin care trecem îi face pe mulţi oameni să se gândească. Se întreabă dacă problema relativismului este calea cea mai bună pentru omenire? Faptul că toată lumea poate face din viaţa sa ceea ce vrea, că nu mai există o ordine ... acest lucru este bine sau nu este bine? Şi unde conduc toate astea? Desigur, ne-a condus la egoism, individualism, la a căuta propriul avantaj fără a ţine cont unul de altul...Deci, eu cred că actuala criză economică duce la concluzia că nu aceasta poate fi calea.

Se trăieşte un moment de dezorientare din cauza crizei: nu există locuri de muncă, nu mai sunt puncte de reper, şi chiar sub aspect politic ... Biserica în această fază istorică de dezorientare, reprezintă un punct de referinţă?
• Da, şi asta din două motive. Primul este faptul că Biserica, prin intermediul parohiilor şi organizaţilor Caritas, face mult pentru oamenii şi familiile care au atâtea nevoi grave; face foarte mult pentru săracii, la care lumea nu se uită. Şi al doilea motiv este faptul că Biserica proclamă un mesaj de sobrietate, austeritate, rigoare, de convertire, abandonarea egoismului pentru a căuta binele tuturor ...

Aici, la Sinod a fost reafirmată, de asemenea, importanţa relansării unor sacramente, în special ce al Pocăinţei, definit Sacramentul noii evanghelizări ...
• Desigur, pentru că dacă nu există convertirea inimii nu poate exista o evanghelizare adevărată. Este foarte important acest sacrament deoarece ajută să recunoaştem slăbiciunea noastră dar şi îndurarea lui Dumnezeu. În sacramentul Spovezii există o dimensiune antropologică foarte importantă: adevărul persoanei umane, al păcatului original şi al consecinţelor sale, al mântuiri oferite de Dumnezeu, al milei şi iubirii lui Dumnezeu, care iartă.

Aici serviciul audio:
rv/A. Lucaci