Sinodul din Vatican. Chemarea episcopilor: creştinii să redea speranţa unei lumi în
criză. PS Siluan: Sfinţenia este antidotul secularizării
(RV - 19 octombrie 2012)Noua evanghelizare şi transmiterea credinţei: la
Sinodul episcopilor pe această temă în Vatican, vineri dimineaţă s-a desfăşurat a
XVII-a congregaţie generală în prezenţa Sfântului Părinte, fiind de faţă 253 părinţi
sinodali care au subliniat îndatorirea creştinilor de a reda speranţa unei lumi în
criză. A condus lucrările cardinalul John Hong Ton, episcop de Hong Kong,
preşedinte delegat prin rotaţie. În cursul după amiezii, lucrările au continuat în
grupurile restrânse - "circuli minores", fiind prezentate unele "propositiones" -
propuneri concrete pentru documentele finale ale adunării. S-a anunţat, de asemenea,
deschiderea la IOR din Vatican a unui cont bancar în care părinţii sinodali pot face
oferte de solidaritate pentru Siria.
De amintit că în cea de-a XIV-a congregaţie
generală (marţi după amiază) între delegaţii fraterni prezenţi la Sinod, a luat cuvântul
şi PS Siluan, episcop al Diecezei Ortodoxe Române în Italia care a transmis
mesajul PF Părinte Daniel despre „Proclamarea Evangheliei prin liturghie şi caritate”.
Sfinţenia este antidotul secularizării. Lumea are nevoie de apostoli şi misionari
la fel ca apostolii lui Cristos şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii: a subliniat PS Siluan.
Aşadar,
vineri după amiază în acţiune, grupurile de lucru ale Sinodului. Acestea au urmat
metode diferite - unele în mod mai schematic, altele mai discursiv - dar toate urmărind
acelaşi rezultat, şi anume acela de a readuce speranţa într-o lume în criză, într-o
modernitate lichidă în care se constată deopotrivă, absenţa şi nostalgia de Dumnezeu.
Ce trebuie să vizeze Biserica în atare context? Înainte de toate e nevoie de un examen
de conştiinţă.
Dacă se vorbeşte despre o nouă evanghelizare - se întreabă
episcopii - poate este şi pentru faptul că creştinii au pierdut ceva, ceva pe care
Biserica nu a ştiut să-l ofere? În plus, pentru a evangheliza e nevoie mai întâi de
a fi evanghelizaţi. Consecinţa? O chemare puternică la celebrarea sacramentului Spovezii,
al Pocăinţei.
Un alt punct focal, a fost dialogul atât ecumenic cât şi interreligios:
primul face credibilă proclamarea Evangheliei; al doilea, mai ales dacă se bazează
pe cunoaşterea profundă a Bibliei şi pe mărturiile de viaţă - permite răspândirea
Cuvântului lui Dumnezeu şi în ţările majoritar musulmane.
Nu se poate ignora,
de asemenea, criza profundă a familiei considerate de episcopi ca nucleu de evanghelizare
şi care trebuie să fie susţinută prin încurajarea părinţilor ca cei dintâi catiheţi
ai copiilor lor şi reamintind importanţa sacramentului căsătoriei. În această optică,
s-a vorbit de spaţiul acordat bunicilor şi femeilor, pentru care s-a sugerat posibilitatea
unui lectorat biblic. Rămâne încă deschisă, în schimb, propunerea conferirii unui
minister pentru catiheţi, deşi rolul lor central - la fel ca cel al tuturor laicilor,
în general - este menţionat în toate fazele noii evanghelizări.
O privire specială
s-a acordat şi politicienilor creştini. Consecvenţi credinţei, ei nu trebuie să coboare
la compromisuri, ci să se lase călăuziţi de o conştiinţă dreaptă şi de valori nenegociabile.
Şi în acest context vine de la părinţii sinodali şi o invitaţie de a relansa operele
de dreptate socială şi de caritate, pe linia Doctrinei sociale a Bisericii, precum
şi pentru că opţiunea pentru săraci face credibilă vestirea Evangheliei şi creează
adevărate oaze de întâlnire cu Dumnezeu.
Propuneri mai specifice se referă
la o revizuire a practicilor catehetice şi sacramentelor iniţierii creştine şi la
o misiune de evanghelizare la nivel mondial, care ar putea fi lansată în cadrul Anului
Credinţei.
La Sinod s-a discutat şi despre mass-media. Pierderea sensului de
sacru ce se constată în ele, duce la o viziune deformată despre viaţa creştină. Dimpotrivă,
dacă sunt utilizate în mod corect şi de către persoane pregătite, mijloacele de comunicare
devin aliaţi ai evanghelizării, datorită difuzării pe scară largă a imaginilor, uşor
de înţeles de către toţi.
Unele grupuri de lucru cer ca Sinodul să reflecteze
mai mult asupra globalizării şi secularismului - fenomen datorat poate şi unei mediocrităţi
în trăirea vieţii creştine - pentru a se lămuri rolul carismelor şi oportunităţile
pe care le oferă Bisericii, pentru fi ascultaţi mai mult tinerii şi a se acorda mai
mare vizibilitate cadrelor didactice şi centrelor educaţionale ca mijloace de evanghelizare.
Parohiile
şi comunităţile mici sunt invitate să "formeze reţea" şi se aminteşte că parohul este
adesea primul catihet. Rămâne centrală şi referinţa la sfinţi ţi martiri ca martori
credibili ai vestirii Evangheliei dar problema migranţilor, care trebuie să fie inclusă
în procesul de aculturaţie a Cuvântului lui Dumnezeu. În final, s-a spus, ceea voim
să purtăm în lume este întâlnirea bucuroasă cu Cristos.
Puţin timp înainte
de încheierea adunării, părinţii sinodali au dat cuvântul unor auditori. Într-un Sinod
al episcopilor, care vorbeşte mult despre laici, s-a spus în luările de cuvânt, laicii
s-au adresat preoţilor zicându-le: Aveţi curajul de a fi voi înşivă, nu vă adaptaţi
gândirii dominante, propuneţi fără teamă adevărul de credinţă, şi noi vă vom urma,
pentru că simţim o foame de ceva etern şi adevărat. În fine, secretarul general
al Sinodului, arhiepiscopul Nikola Eterović, a anunţat că a fost deschis un cont bancar
la IOR, în care părinţii sinodali pot vărsa ofertele lor de solidaritate pentru Siria.
Aceste contribuţii, împreună cu cele ale Sfântului Scaun, vor fi purtate la Damasc
în zilele următoare de către delegaţia voită de Benedict al XVI-lea.