Sinodul episcopilor: Sfinţii, exemple de evanghelizare eficientă în orice epocă. PS
Virgil: Biserica Greco-Catolică din România, o icoană pentru întreaga Biserică
(RV - 16 octombrie 2012) Marţi dimineaţă, la Sinodul episcopilor din Vatican
pe tema noii evanghelizări a avut loc a XIII-a congregaţie generală. În program,
şi intervenţiile auditorilor, în cea mai mare parte laici. Luni după
amiază, în schimb, părinţii sinodali au reflectat asupra rolului principal
al Sfinţilor, modele şi martori ai evanghelizării contemporane.
PS Virgil
el eparhiei greco-catolice de Oradea: experienţa recentă a Bisericii Greco-Catolice
din România, o icoană pentru întreaga Biserică.
O mărturie din China: la începutul
lucrărilor, secretarul general al Sinodului, mons. Eterović, a citit un scurt mesaj
al mons. Lucas Ly, episcop de Fengxiang în China. Eliberat în 1979, după 20 de ani
de închisoare, prelatul, acum în vârstă de 90 de ani, considerat un punct de referinţă
pentru apărarea Bisericii şi disciplina catolică în ţara din marea ţară asiatică.
În mesajul său către prinţii sinodali, încurajează munca lor şi poartă în mod ideal
Papei apropierea şi sprijinul tuturor catolicilor chinezi.
Apoi, adunarea episcopilor
a exprimat apropierea sa Bisericii şi populaţiei din Haiti, lovite dur în urmă cu
doi ani de un puternic cutremur. Reconstrucţia ţării să fi nu doar materială, dar
şi spirituală pentru formarea integrală a oamenilor.
Sfinţii sunt convingători
întrucât sunt coerenţi în viaţă şi în credinţă. Coerenţa este cheia noii evanghelizări.
A spus părinţii Sinodului, subliniind că orice cultură poate fi evanghelizată, deoarece
caritatea - practicată de Sfinţi - este înţeleasă de toţi. Mai ales în epoca contemporană
în care este larg răspândită o mentalitate ce dispreţuieşte religia, o consideră ca
un obstacol în calea dezvoltării şi îl împinge pe om la ateism deghizat de indiferenţă
şi alimentat şi de disensiuni interne în Biserica de azi, care uneori oferă un exemplu
rău.
Pentru noua evanghelizare este nevoie, deci, de noi evanghelizatori -
susţin episcopii - care să aibă o credinţă dreaptă, să practice arta rugăciunii, să
fie pasionaţi de Domnul, încât să nu rămână pe marginea celor mai urgente provocări
ale lumii contemporane, cum ar fi ameninţările la adresa pace sau dispreţul pentru
drepturile fundamentale ale omului, între care dreptul la viaţă. În practică, s-a
evidenţiat în aula sinodală, e nevoie a fi creştini din convingere şi nu doar prin
tradiţie, oferind un serviciu generos credinţei în Cristos şi pornind de la convertirea
personală.
Pentru a obţine acest rezultat, părinţii sinodali au reamintit importanţa
apostolatului biblic, al omileticii şi catehezei, care trebuie să fie mai atrăgătoare
şi să vorbească la inima omului însetat de Cuvântul lui Dumnezeu şi în căutarea unui
sens adevărat şi pentru viaţa lui. Şi pentru că, mai ales în Africa, noua evanghelizare
trebuie să facă faţă sectelor care, cu promisiunile lor iluzorii de sănătate şi succes
imediate, cauzează o adevărată hemoragie a creştinilor din Biserică.
Pe aceeaşi
linie, s-a situat şi apelul de a consolida parohiile şi acorda mai multă atenţie limbajului
care este folosit pentru a evangheliza: dacă este prea complicat, de fapt, acesta
va sfârşi prin a-i îndepărta pe tineri. Prin urmare, este nevoie şi de o formare
spirituală pentru operatorii de mass-media catolice, mai ales într-un moment în care
mass-media, în general, urmăresc să discrediteze şi să slăbească Biserica. Ideea de
fond este aceea de a face ’muncă de echipă’ între laici şi preoţi pentru a-l proclama
pe Cristos în lume.
Apoi, în atenţia Sinodului a revenit rolul familiei care
în prezent se găseşte singură, trebuind să facă faţă migraţiei, formelor de urbanizare,
divorţ, dezmembrări, infertilitate. S-a afirmat că familia trebuie însoţită înainte
şi după căsătorie şi că, în statele în care Constituţia recunoaşte diferite tipuri
de uniuni, Biserica are dreptul să spună propriul său „nu”.
În sfârşit, părinţii
sinodali privesc la Bisericile orientale ca operatoare calificate ale noii evanghelizări.
Puse la dură încercare de persecuţii, de exodul creştinilor şi în exercitarea libertăţii
religioase, prin martirajul lor devin indispensabile pentru orice acţiune de evanghelizare.
Creştinii orientali - aceasta este dorinţa părinţilor Sinodului - să nu fie consideraţi
ca o minoritate, ci ca o prezenţă de ferment evanghelic.
În acest sens,
luni, la cea de-a XI-a Congregaţie generală sinodală, fiind de faţă Sfântul
Părinte, a luat cuvântul şi PS Virgil Bercea, desemnat din
partea Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care a subliniat
în primul rând că noua evanghelizare trebuie să aibă ca model prima evanghelizare
înfăptuită de oameni, bărbaţi şi femei, plini de Spiritul Sfânt, şi că numai urmând
pilda acestora, predica noastră devine accesibilă şi credibilă.
Episcopul de
Oradea Mare a Românilor constatând că noile temple profane, cluburi şi moluri supraaglomerate,
exaltă un mod paralel de a trăi, total diferit de cel propus de Biserică, recunoaşte
că noile provocări pe care le comportă mutaţiile sociale rapide ne găsesc adesea nepregătiţi.
Referindu-se la fenomenul migraţiei, episcopul Virgil a evidenţiat că emigrarea
masivă a peste 5 milioane de români din ţinuturile de baştină în Occident, provoacă
o mare suferinţă din cauza dezrădăcinării de propriul pământ dar că ea comportă şi
un benefic schimb reciproc de daruri.
PS Virgil al eparhiei greco-catolice
de Oradea subliniind necesitatea găsirii unui limbaj şi a unei metode potrivite care
să atingă inima omului din epoca post-modernă, consideră că rugăciunea care integrează
omul - trup, minte, inimă, şi şcoala icoanei sunt metode străvechi şi mereu noi pentru
o nouă evanghelizare.
Biserica Greco-Catolică din România, purtând stigmatele
unei mărturii până la vărsarea sângelui, cu cei 12 episcopi, şi numeroşi preoţi şi
laici morţi în închisori pentru credinţa catolică, vrea cu smerenie să împărtăşească
experienţa sa, propunându-se ca o icoană pentru întreaga Biserică. Pilda martirilor
evanghelizează, fortifică şi dă curaj pentru naşterea de noi creştini.