Sinodul Episcopilor: intervenţia primatului Comuniunii Anglicane, arhiepiscopul Rowan Williams

RV 11 oct 2012. La Sf. Liturghie prin care Benedict XVI a deschis joi Anul Credinţei, erau prezenţi şi participanţii la Sinodul Episcopilor pentru noua evanghelizare, printre care episcopul diecezei de Iaşi, mons. Petru Gherghel, şi episcopul eparhiei de Oradea Mare a Românilor, mons. Virgil Bercea. După amiază, a şasea "congregaţie generală" a sinodului, preşedinte delegat fiind cardinalul chinez John Ton Hong. Miercuri, seară, în aula sinodală, intervenţia arhiepiscopului de Canterbury, dr. Rowan Williams, primatul Comuniunii Anglicane.

La ora 18.00 Benedict XVI a intrat în aula sinodală cu discreţie, după cum a remarcat cardinalul congolez Monsengwo Pasinya, preşedinte delegat al sesiunii de lucrări, şi, cu mare atenţie, a urmărit intervenţia primatului Comuniunii Anglicane, arhiep. Rowan Williams. Prima parte a reflecţiei sale cuprinde o privire amplă la Conciliul Vatican al II-lea, pe care îl defineşte "semnul unei mari promisiuni", semn că Biserica era suficient de puternică pentru a-şi pune întrebări angajante cu privire la potrivirea dintre propria cultură şi structură şi complexitatea lumii moderne. În acest sens, prin Vatican Doi Biserica a redescoperit pasiunea pentru Evanghelie, focalizată nu doar pe reînnoirea internă a Bisericii dar şi pe credibilitatea ei în faţa lumii.

Dar, a continuat arhiepiscopul anglican, Conciliul a pus în evidenţă şi un alt aspect important: reînnoirea antropologiei creştine, sau altfel spus, înţelegerea faptului că a proclama Evanghelia înseamnă a spune că e posibil să fii cu adevărat om, creat după chipul şi asemnăarea umanităţii lui Cristos. În acest sens, credinţa catolică şi, în general, cea creştină, reprezintă "un adevărat umanism". În această optică, subliniază arhiepiscopul de Canterbury, contemplaţia reprezintă singurul răspuns la lumea "ireală şi nebună" creată de sistemele financiare. A trăi în mod contemplativ înseamnă a împlini un act "profund revoluţionar", pentru că ne învaţă să vedem esenţialul de care avem nevoie pentru a trăi în mod fidel, onest şi cu iubire. A deveni om de credinţă nu înseamnă a dobândi un nou bagaj de credinţe, ci a deveni un om nou, o persoană în comuniune cu Dumnezeu şi cu ceilalţi prin Isus Cristos.

Arhiepiscopul de Canterbury s-a referit şi la tema ecumenismului spiritual. Cu cât creştinii se îndepărtează unii de alţii, cu atât mai puţin convingătoare va apărea chipul noii umanităţi. Mişcările creştine recente, precum Mişcarea focolarelor, Comunitatea Sf. Egidiu sau Comuniune şi Eliberare "sunt deschise la o viziune mai umană şi profundă a vieţii, pentru că toate, fiecare în felul său, oferă o disciplină de viaţă personală şi comună, al cărei scop este acela de a face astfel încât realitatea lui Isus să devină vie în noi". În acest sens, o autentică iniţiativă de evanghelizare va trebui să porenească de la noi înşine, pentru o redescoperire a credinţei care transformă, un itinerar străbătut sub călăuzirea Duhului Sfânt către maturitatea în Cristos. În acest fel, Evanghelia va fi mai "atrăgătoare" pentru oamenii timpului nostru, în "bucuria comuniunii".

Înainte de intervenţia susţinută de primatul Comuniunii Anglicane, au fost prezentate în aula sinodală numeroase alte intervenţii: despre dialogul interreligios şi exemplele de prietenie şi fraternitate între creştini; formarea preoţilor, evanghelizarea familiei şi sprijinirea cateheţilor, pentru care s-a sugerat înfiinţarea unui minister stabil. În fine, s-a subliniat în aula sinodală, noua evanghelizare este o adevărată aventură spirituală, cu numeroase necunoscute, dar are nevoie de cât mai puţină improvizaţie şi de cât mai multă convertire a inimilor.

(rv – I. Piro/AD)

Aici, serviciul audio: