Prezentarea celebrării Anului Credinţei. Mons. Fisichella: „Un an în care credinţa
să-şi regăsească prospeţimea
(RV - 9 octombrie 2012) „Celebrarea deschiderii Anului Credinţei va fi impregnată
puternic de semne ce evocă Conciliul Vatican II”: a spus arhiepiscopul
Rino Fisichella, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare, care
marţi dimineaţă a ilustrat în Sala de presă a Sfântului Scaun celebrarea de joi dimineaţă,
11 octombrie în Piaţa San Pietro, care va fi prezidată de Papa. O celebrare în
care se va regăsi „marele har de care Biserica a beneficiat în secolul al XX-lea”.
În definiţia Conciliului Vatican II formulată de Benedict al XVI-lea în Scrisoarea
apostolică „Porta Fidei”, este exprimat importantul moment pe care Biserica
universală îl celebrează.
Liturghia de joi, chiar în ziua celei de-a 50-a
aniversări a deschiderii Conciliului, marchează începutul Anului Credinţei, „ocazie
prielnică - a spus mons. Fisichella - pentru a reînsufleţi credinţa creştinilor şi
a-i anima într-un spirit de evanghelizare din ce în ce mai convins”: •
Acesta rămâne şi ca un An dedicat studiului şi aprofundării învăţăturii Conciliului
pentru ca să fie de sprijin în formarea credincioşilor - în special
prin cateheze adecvate - în viaţa sacramentală a comunităţii creştine şi în mărturia
de viaţă pe care fiecare este chemat să o dea pentru ca credibilitatea credinţei să
nu fie umbrită de nimic, dar să-şi regăsească prospeţimea şi forţa evanghelizatoare
printr-un limbaj din ce în ce mai coerent şi eficace.
Biserica se pregăteşte
deci să evoce cele cinci decenii ale Conciliului dar şi să-l celebreze prin semne
care amintesc în mod clar Vaticanul II. Vor fi citite fragmente din cele 4 constituţii
ale Conciliului şi va fi repetată lunga procesiune din 12 octombrie 1962: •
Vor participa Părinţii sinodali care în aceste zile iau parte la lucrările
despre noua evanghelizare, toţi preşedinţii Conferinţelor episcopale din lume şi 14
Părinţi ai Conciliului care în pofida vârstei au reuşit să vină la Roma. Fuseseră
invitaţi 70 Părinţi conciliari, încă în viaţă, dar vârsta înaintată
sau problemele de sănătate i-au împiedecat să fie între noi.
Un alt moment
ce aminteşte celebrarea conciliară va fi utilizarea aceluiaşi pupitru şi aceluiaşi
exemplar al Sfintei Scripturi folosite în urmă cu 50 de ani. Atunci, în sesiunile
solemne ţinute în Bazilica Sfântul Petru Evanghelia era pusă în centrul adunării „pentru
a aminti tuturor că sunt în serviciul Cuvântului lui Dumnezeu” care rămâne permanent
nucleul lucrării Bisericii. În fine, aşa cum Paul al VI-lea a consemnat la terminarea
Vaticanului II mesaje către Poporul lui Dumnezeu, Benedict al XVI-lea va face acelaşi
lucru la încheierea celebrării euharistice.
Mesajele for fi date guvernanţilor,
oamenilor de ştiinţă şi gândire precum Fabiola Giannotti, cercetător european în fizica
nucleară CERN, responsabil pentru experimentul ATLAS, şi anume prima observaţie a
unei particule compatibile cu “Bosonul lui Higgins”. Artiştilor, precum compozitorul
scoţian James MacMillan, sculptorului Arnaldo Pomodoro şi regizorului Ermanno Olmi;
femeilor, ca de pildă atletei paraolimpice Annalisa Minetti sau Jocelyne Khoueir,
fondatoarea unei mişcări de femei libaneze care se dedică educaţiei tinerilor. Mesajele
către muncitori vor fi consemnate lui Luis Alberto Urzúa Iribarren, unul dintre muncitorii
chilieni blocaţi timp de mai multe luni în mina din San José dar şi lui Renato Caputol
şi Flor Ventura cu cei patru fii ai lor, muncitori imigraţi în Italia din Filipine
în urmă cu 23 de ani.
O soră din Crucea Roşie şi membri din UNITALSI vor primi
mesajul Papei pentru cei săraci, bolnavi şi suferinzi. Benedict al XVI-lea va consemna
textul şi Giuseppei Cassaniti Mastrojeni, preşedinte naţional al Asociaţiei italiene
familiari şi victime ale străzii „mama Valeriei”, moartă într-un accident rutier
la vârsta de 17 ani. În fine, mesajele vor fi consemnate tinerilor şi catiheţilor,
în a XX-a aniversare a Catehismului Bisericii Catolice.
Personalităţi cunoscute
şi necunoscute - a subliniat arhiepiscopul Rino Fisichella - dar aceasta este Biserica: •
Trec anii, dar forţa Vaticanului II dăinuie cu încărcătura
sa de dorinţă pentru ca la întreaga lume să ajungă Evanghelia lui Cristos.
O facem cu intenţia de a oferi creştinilor încă un motiv pentru a se simţi parte a
unei Biserici ce nu cunoaşte hotare şi care în fiecare zi îşi reînnoieşte credinţa
în Domnul cu o angajare de viaţă paradoxală datorită stilului pe care suntem chemaţi
să-l asumăm.
Răspunzând la câteva întrebări ale ziariştilor, mons. Fisichella
a amintit că Anul Credinţei a fost gândit ca un an special dar că drumul său a început
deja cu mult timp în urmă: • Noua Evanghelizare este unul din roadele Conciliului
Vatican II. A vorbit intenţionat despre aceasta, pentru că Vaticanul II
voia să vorbească despre Dumnezeu omului de azi. Acesta era lucrul cel
mai important. Deci, în această vorbire despre Dumnezeu, deja se punea
în act un plan pastoral pentru viaţa Bisericii. Acum e nevoie ca acest proiect
să devină mai unitar. Departamentul pe care Papa l-a voit nu este altceva decât
instrumentul pentru ca în Biserică să se poată exprima concret, şi după celebrarea
Sinodului, un plan pastoral de Nouă Evanghelizare care să arate mai degrabă unitatea
decât fiecare experienţă individuală.
O nouă manieră deci de a trăi
„viaţa normală a Bisericii în mod extraordinar” dar atenţie
la erorile trecutului: • Mă gândesc că în unele momente există suprastructuri
ce pot sufoca lucrarea evanghelizatoare a Bisericii. Şi de aceea reţin că în
unele momente, am birocratizat prea mult viaţa bisericească şi chiar sacramentele,
viaţa sacramentală. Din acest punct de vedere avem nevoie de a ne reîntoarce la a
fi comunităţi care vestesc întâlnirea vie cu Domnul, şi care să fi capabile şi să
exprime bucuria acestei întâlniri. Dacă rămânem închişi în noi înşine,
auto- suficienţi de ceea ce suntem, Noua Evanghelizare nu
poate demara. Astfel se sufocă mişcarea Noii Evanghelizări.
La terminarea
conferinţei de presă, directorul Sălii vaticane de presă, părintele Federico Lombardi
a anunţat că începând de miercuri, la audienţa generală a Papei, va exista şi un spicher
arab care va rezuma conţinutul principal al catehezei lui Benedict al XVI-lea şi va
traduce saluturile sale. „O alegere - a spus părintele Lombardi - în continuitate
cu călătoria din luna septembrie în Liban”.