Anticipări ale volumului Papei „Copilăria lui Isus”, la Târgul de Carte de la Frankfurt
(RV – 9 octombrie 2012) Este adevărat ce s-a spus? Mă priveşte chiar pe mine? Dacă
da, în ce fel mă priveşte? Acestea sunt întrebări propuse de Benedict al XVI-lea cititorilor
precum chei de lectură pentru noua sa carte. Este vorba de „Copilăria lui Isus”, al
treilea volum din trilogia despre Isus din Nazaret, o analiză a textelor
Evangheliei care va apărea în Italia înainte de Crăciun, în co-ediţie cu Librăria
Editură Vaticană.
Editura Rizzoli a oferit presei câteva informaţii cu
ocazia prezentării volumului la Târgul de Carte de la Frankfurt, în Germania, din
perioada 10-14 octombrie. Până în prezent sunt în curs tratative cu 32 de ţări pentru
traducerea cărţii, scrisă în original în limba germană.
Asemenea unei „săli
de intrare” pentru celelalte două volume despre figura şi mesajul lui Isus: astfel
defineşte Papa, în premisa cărţii, cel de-al treilea volum al trilogiei despre Isus
din Nazaret. Benedict al XVI-lea explică că a dorit să interpreteze ceea ce evangheliştii
Matei şi Luca istorisesc despre copilăria lui Isus la începutul Evangheliilor lor.
O interpretare ce porneşte de la două întrebări: prima, despre semnificaţia mesajului
celor doi autori în momentul lor istoric, adică componenta istorică a exegezei. Apoi,
precizează Papa, cea de-a doua întrebare, a „exegetului drept” este: „Este adevărat
ceea ce s-a spus? Mă priveşte pe mine? Dacă da, în ce mod mă priveşte?”
În
faţa acestui text biblic al cărui ultim şi profund autor este însuşi Dumnezeu, întrebarea
privind raportul dintre trecut şi prezent face parte din interpretarea noastră, a
explicat Benedict al XVI-lea. În paginile furnizate anticipat, Episcopul Romei
scrie că „Isus s-a născut într-o epocă determinabilă cu precizie”; „nu s-a născut
şi apărut în public în neprecizatul „a fost odată”, caracteristic mitului. El aparţine
unui timp databil cu exactitate şi într-un ambient geografic indicat cu exactitate”,
în care universalul şi concretul se ating reciproc.
Succesiv, se citeşte
că „Maria a înfăşurat copilul în scutece”: această imagine, explică Benedict al XVI-lea,
fiind „o trimitere anticipată la momentul morţii sale: Isus este încă de la început
sacrificat”.
Plecând apoi de la interpretarea pe care Sfântul Augustin o dă
Ieslei, scrie că aceasta „este locul în care animalele îşi află hrana”, dar este şi
locul în care „este culcat Cel care s-a indicat pe sine ca adevărata pâine coborâtă
din cer, adevărata hrană de care omul are nevoie pentru existenţa sa ca persoană umană”.
Iată că „Ieslea devine astfel o trimitere la ospăţul Domnului, la care omul este chemat
pentru a primi pâinea lui Dumnezeu. În sărăcia naşterii lui Isus se delineează marea
realitate în care se împlineşte – în mod misterios – mântuirea oamenilor”.