Evanghelizatori îndrăzneţi: card. Filoni la conferinţa de la Paris despre valoarea
curajului în activitatea misionară
RV 01 oct 2012."Vestirea Evangheliei nu este niciodată un
lucru simplu. În unele ţări, pentru a vesti Evanghelia este nevoie de o adevărată
îndrăzneală misionară". Cu această reflecţie, card. Fernando Filoni, prefectul
Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, şi-a început conferinţa despre importanţa
misiunilor, ţinută sâmbătă în Franţa, la Societatea pentru Misiuni Externe din Paris.
Cardinalul a inaugurat cu această ocazie şi o expoziţie despre misionarii din Tibet,
spunând că istoria evanghelizării din Tibet sugerează "necesitatea de a trimite în
misiuni oameni de credinţă şi caracter temperat, însufleţiţi de un arzător zel apostolic
şi entuziasmaţi de propria vocaţie".
Card. Filoni a prezentat succint primele
misiuni în Tibet, oferind o viziune de ansamblu care începe cu secolul XVI şi ajunge
la 1846 când Vicariatul Apostolic de Tibet a fost încredinţat Societăţii pentru Misiuni
Externe din Paris. În acel timp, a observat prelatul, în Societatea situată pe Rue
du Bac nu lipseau oameni îndrăzneţi, chiar eroici, precum primii trei misionari martirizaţi
la Seul, în cadrul misiunii din Coreea. Mai mult, primii vicari apostolici de Tibet
"au trebuit de multe ori să modereze zelul şi îndrăzneala misionarilor. Viaţa acestora
a fost marcată, cum arată cercetătorii, de expulzări, distrugeri, reconstrucţie, moarte
prin violenţă şi cruzime. (...) Nu se poate trece cu vederea peste faptul că martiriul
şi mărturia eroică a atâtor misionari au fost roadele unei misiuni 'imposibile', realizată
de oameni care simţeau că inima, sufletul şi trupul sunt răpite de Evanghelie". (...)
"Dar astăzi", a reluat card. Filoni, "mai putem vorbi de îndrăzneală misionară?".
Desigur, a observat, Bisericile care s-au născut din faptele lor îndrăzneţe au cunoscut
o dezvoltare de neimaginat. Cu toate acestea, a constatat card. Filoni, "se pare că
asistăm la o scădere rapidă a numărului de misionari din ţările de veche creştinătate,
la criza de vocaţii, la abandonarea tradiţiilor în Africa, Asia şi Oceania". Cardinalul
a continuat: "Acest context mă face să mă gândesc, în aceste momente, la o epuizare
istorică a acestei îndrăzneli, dar în acelaşi timp, la naşterea unor noi forme de
prezenţă misionară legată, de exemplu, la un laicat mai conştient de propria răspundere
misionară, cu o sensibilizare la nivel de tineri, familii, profesionişti şi, de ce
nu, de oameni în vârstă dispuşi să dăruiască o parte din anii lor de viaţă activităţii
misionare".
În partea finală a comunicării sale, prefectul Congregaţiei pentru
Evanghelizarea Popoarelor a îndemnat auditoriul să se întrebe cu privire la "noile
frontiere ale misiunii" în timpurile noastre şi la noile forme de "îndrăzneală" de
care trebuie să vorbim astăzi. În orice caz, a subliniat card. Filoni, doi factori
imutabili sunt inseparabili în orice misiune făcută în numele lui Cristos: mesajul
său şi omul de lângă noi, destinatarul necondiţionat al iubirii lui Dumnezeu.