Card. Ravasi, doctor 'honoris causa' al universităţii catolice Ioan Paul al II-lea din Lublin

RV 28 sep 2012. Card. Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, a primit doctoratul "honoris causa" din partea universităţii catolice Ioan Paul al II-lea de la Lublin, în Polonia. Ceremonia a avut loc joi seară în cadrul celui de al IV-lea Congres de Cultură Creştină, pe tema "Căutarea omului în om. Rădăcinile creştine ale speranţei".

Potrivit uzanţei academice, prelatul vatican a ţinut cu această ocazie o "lectio magistralis", în care, pornind de la binomul întrupare – modernitate, a abordat raportul dintre prezent şi veşnicie. În timpurile noastre, a subliniat cardinalul, modernitatea, cu o cultură instabilă, lichidă, legată de fragment, se dovedeşte incapabilă de a înţelege adevărurile ultime. Ştiinţa, se spune, ar trebui de acum să rezolve orice problemă, psihanaliza explică deja misterul persoanei, iar sacrul este, eventual, ceva care rămâne în domeniul magicului sau al curiozităţii. Pe de altă parte, a continuat card. Ravasi, există religii care separă categoric divinul de uman, cerul de pământ. În schimb, religia biblică nu este o religie care decolează din realitate spre ceruri mitice şi misticizante, este o religie care stă atât în templu cât şi în cetate. Isus, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, marchează uniunea dintre transcendent şi imanent, dintre timp şi veşnicie. Întruparea Fiului lui Dumnezeu reprezintă un apel presant pentru noi, cerându-ne o confruntare continuă cu prezentul.

Card. Ravasi a subliniat apoi că în timpurile noastre este necesar să repropunem adevărurile ultime, pentru că prezentul nu este suficient să exprime totalitatea creaturii umane: nu este suficient finitul şi contingentul pentru a descrie fiinţa şi existenţa. Prezenţa noastră activă în lumea contemporană – a fost speranţa finală a card. Ravasi – trebuie să fie fidelă modernităţii, prezentului, realităţii întrupate, aşa cum a făcut Cristos. Cu condiţia să existe mereu această năzuinţă către veşnicie şi infinit.

(rv – S. Centofanti/AD)