Benedict XVI: În Sf. Fecioara Maria, Biserica se recunoaşte pe sine, propria vocaţie şi misiune

RV 08 sep 2012. Sâmbătă, în sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, Benedict XVI i-a primit în audienţă la Castel Gandolfo pe cei aproximativ 350 de participanţi la al 23-lea Congres Mariologic Internaţional Marian. "Mariologia pornind de la Conciliul Vatican al II-lea. Receptare, bilanţ şi perspective" este tema congresului, cu desfăşurare de la 4 la 9 septembrie. Reflecţia este binevenită, a observat Pontiful, dată fiind apropierea celebrărilor prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la începutul Conciliului, deschis la 11 octombrie 1962. În discursul său, Benedict XVI a adresat un salut cordial cardinalului Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor şi preşedinte al acestui congres teologic, cardinalului Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, preşedintelui şi autorităţilor academice ale Academiei Pontificale Mariane Internaţionale.

Fericitul papă Ioan al XXIII-lea, a observat Pontiful în cuvântul său, a vrut să înceapă Conciliul Vatican al II-lea pe 11 octombrie, aceeaşi zi în care, în 431, Conciliul din Efes o proclama pe Maria "Theotokos", Maică a lui Dumnezeu. Tot pe 11 octombrie a.c. va începe şi Anul Credinţei, proclamat prin scrisoarea Motu Proprio "Porta Fidei", în care Papa invocă pentru acest timp de har "mijlocirea şi ocrotirea specială" a Sfintei Fecioare Maria, pe care Evanghelia o numeşte "fericită pentru că a crezut" (Lc 1,45).
• "Şi astăzi, dragi fraţi şi surori, Biserica se bucură în sărbătoarea liturgică a Naşterii Fericitei Fecioare Maria, Cea toată sfântă, aurora mântuirii noastre".

Pornind de la mărturia Sfântului Andrei din Creta (secolele VII-VIII), care spunea că adevărata semnificaţie a naşterii Fecioarei Maria se înţelege pornind de la Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, Papa a spus că aceasta este şi inima Congresului mariologic marian internaţional. Mai mult, a continuat Papa, Conciliul Vatican al II-lea a vrut să scoată în relief acelaşi adevăr încă din constituţia dogmatică despre Biserică "Lumen Gentium", intitulând capitolul opt cu aceste cuvinte: "Sfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, în misterul lui Cristos şi al Bisericii". Aici se află o "legătură intimă între misterele credinţei creştine", pe care Conciliul o consideră "orizontul necesar pentru înţelegerea diferitelor elemente din patrimoniul credinţei catolice".

Benedict XVI a menţionat că el însuşi a luat parte la Conciliu ca tânăr teolog expert ("peritus"), având astfel ocazia să cunoască diferitele moduri de abordare a rolului pe care Fecioara Maria îl are în istoria mântuirii. Prin votul de la 29 octombrie 1963 s-a adoptat decizia de a extinde cu un capitol despre Maica lui Dumnezeu schema constituţiei dogmatice despre Biserică. Aici, imaginea Fecioarei – recitită pornind de la Cuvântul lui Dumnezeu, de la tradiţia patristică şi liturgică, consolidată de de contribuţia teologică şi spirituală – apare "strâns integrată în misterele fundamentale ale credinţei creştine":
• "Maria, despre care se subliniază mai presus de toate credinţa, este cuprinsă în misterul de iubire şi comuniune al Preasfintei Treimi. Cooperarea ei la planul dumnezeiesc de mântuire şi la unica mijlocire a lui Cristos este clar afirmată şi scoasă bine în relief, făcând-o astfel un model şi un punct de referinţă pentru Biserică, care în Maria se recunoaşte pe sine, propria vocaţie şi propria misiune".

Deşi n-a epuizat toate problematicile relative la figura Maicii Domnului, textul Conciliului nu încetează să constituie "orizontul hermeneutic esenţial pentru orice reflecţie ulterioară". În acelaşi timp, este şi "un preţios punct de echilibru, întotdeauna necesar, între raţionalitatea teologică şi afectivitatea credinţei". Prin urmare, figura Maicii lui Dumnezeu trebuie să fie "aprofundată din perspective diferite şi complementare": în timp ce rămâne mereu valabilă "calea adevărului" ("via veritatis"), nu pot să nu fie străbătute calea frumuseţii ("via pulchritudinis") şi "calea iubirii" ("via amoris"), pentru a contempla tot mai mult şi profund credinţa puternică a Mariei, iubirea ei faţă de Dumnezeu, speranţa ei de nezdruncinat. De aici, îndemnul Papei adresat participanţilor la congresul marian de a continua munca teologică pe linia arătată de Conciliul Vatican al II-lea:
• "Oferiţi contribuţia voastră competentă de reflecţie şi propuneri pastorale, pentru a face astfel încât apropiatul An al credinţei să reprezinte pentru toţi cei care cred în Cristos un adevărat moment de har, în care credinţa Mariei să meargă înaintea noastră şi să ne însoţească asemeni unui far luminos şi model de plinătate şi maturitate creştină, la care să privim cu încredere şi din care să ne alimentăm entuziasmul şi bucuria de a trăi, cu o tot mai mare angajare şi coerenţă, vocaţia noastră de fii ai lui Dumnezeu, fraţi în Cristos, mădulare vii ale Trupului său, care este Biserica".

Aici, serviciul audio: