Benedict XVI: În Sf. Fecioara Maria, Biserica se recunoaşte pe sine, propria vocaţie
şi misiune
RV 08 sep 2012.Sâmbătă, în sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului,
Benedict XVI i-a primit în audienţă la Castel Gandolfo pe cei aproximativ 350 de participanţi
la al 23-lea Congres Mariologic Internaţional Marian. "Mariologia pornind de la Conciliul
Vatican al II-lea. Receptare, bilanţ şi perspective" este tema congresului, cu desfăşurare
de la 4 la 9 septembrie. Reflecţia este binevenită, a observat Pontiful, dată fiind
apropierea celebrărilor prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la începutul Conciliului,
deschis la 11 octombrie 1962. În discursul său, Benedict XVI a adresat un salut cordial
cardinalului Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor şi preşedinte
al acestui congres teologic, cardinalului Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului
Pontifical al Culturii, preşedintelui şi autorităţilor academice ale Academiei Pontificale
Mariane Internaţionale.
Fericitul papă Ioan al XXIII-lea, a observat Pontiful
în cuvântul său, a vrut să înceapă Conciliul Vatican al II-lea pe 11 octombrie, aceeaşi
zi în care, în 431, Conciliul din Efes o proclama pe Maria "Theotokos", Maică a lui
Dumnezeu. Tot pe 11 octombrie a.c. va începe şi Anul Credinţei, proclamat prin scrisoarea
Motu Proprio "Porta Fidei", în care Papa invocă pentru acest timp de har "mijlocirea
şi ocrotirea specială" a Sfintei Fecioare Maria, pe care Evanghelia o numeşte "fericită
pentru că a crezut" (Lc 1,45). • "Şi astăzi, dragi fraţi şi surori, Biserica
se bucură în sărbătoarea liturgică a Naşterii Fericitei Fecioare Maria, Cea toată
sfântă, aurora mântuirii noastre".
Pornind de la mărturia Sfântului Andrei
din Creta (secolele VII-VIII), care spunea că adevărata semnificaţie a naşterii Fecioarei
Maria se înţelege pornind de la Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, Papa a spus că
aceasta este şi inima Congresului mariologic marian internaţional. Mai mult, a continuat
Papa, Conciliul Vatican al II-lea a vrut să scoată în relief acelaşi adevăr încă din
constituţia dogmatică despre Biserică "Lumen Gentium", intitulând capitolul opt cu
aceste cuvinte: "Sfânta Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, în misterul lui Cristos
şi al Bisericii". Aici se află o "legătură intimă între misterele credinţei creştine",
pe care Conciliul o consideră "orizontul necesar pentru înţelegerea diferitelor elemente
din patrimoniul credinţei catolice".
Benedict XVI a menţionat că el însuşi
a luat parte la Conciliu ca tânăr teolog expert ("peritus"), având astfel ocazia să
cunoască diferitele moduri de abordare a rolului pe care Fecioara Maria îl are în
istoria mântuirii. Prin votul de la 29 octombrie 1963 s-a adoptat decizia de a extinde
cu un capitol despre Maica lui Dumnezeu schema constituţiei dogmatice despre Biserică.
Aici, imaginea Fecioarei – recitită pornind de la Cuvântul lui Dumnezeu, de la tradiţia
patristică şi liturgică, consolidată de de contribuţia teologică şi spirituală – apare
"strâns integrată în misterele fundamentale ale credinţei creştine": • "Maria,
despre care se subliniază mai presus de toate credinţa, este cuprinsă în misterul
de iubire şi comuniune al Preasfintei Treimi. Cooperarea ei la planul dumnezeiesc
de mântuire şi la unica mijlocire a lui Cristos este clar afirmată şi scoasă bine
în relief, făcând-o astfel un model şi un punct de referinţă pentru Biserică, care
în Maria se recunoaşte pe sine, propria vocaţie şi propria misiune".
Deşi
n-a epuizat toate problematicile relative la figura Maicii Domnului, textul Conciliului
nu încetează să constituie "orizontul hermeneutic esenţial pentru orice reflecţie
ulterioară". În acelaşi timp, este şi "un preţios punct de echilibru, întotdeauna
necesar, între raţionalitatea teologică şi afectivitatea credinţei". Prin urmare,
figura Maicii lui Dumnezeu trebuie să fie "aprofundată din perspective diferite şi
complementare": în timp ce rămâne mereu valabilă "calea adevărului" ("via veritatis"),
nu pot să nu fie străbătute calea frumuseţii ("via pulchritudinis") şi "calea iubirii"
("via amoris"), pentru a contempla tot mai mult şi profund credinţa puternică a Mariei,
iubirea ei faţă de Dumnezeu, speranţa ei de nezdruncinat. De aici, îndemnul Papei
adresat participanţilor la congresul marian de a continua munca teologică pe linia
arătată de Conciliul Vatican al II-lea: • "Oferiţi contribuţia voastră competentă
de reflecţie şi propuneri pastorale, pentru a face astfel încât apropiatul An al credinţei
să reprezinte pentru toţi cei care cred în Cristos un adevărat moment de har, în care
credinţa Mariei să meargă înaintea noastră şi să ne însoţească asemeni unui far luminos
şi model de plinătate şi maturitate creştină, la care să privim cu încredere şi din
care să ne alimentăm entuziasmul şi bucuria de a trăi, cu o tot mai mare angajare
şi coerenţă, vocaţia noastră de fii ai lui Dumnezeu, fraţi în Cristos, mădulare vii
ale Trupului său, care este Biserica".