Benedict al XVI-lea în Liban, un act de curaj şi speranţă: părintele Federico Lombardi,
în editorialul pentru „Octava Dies”
(RV – 8 septembrie 2012) Libanul a anunţat că sâmbătă, 15 septembrie, va fi zi
liberă naţională, cu ocazia vizitei papei Benedict al XVI-lea, pentru a permite populaţiei
să participe la evenimentul mult-aşteptat. Despre călătoria
apostolică a Episcopului Romei în Liban, ne vorbeşte şi directorul nostru general,
părintele Federico Lombardi, în editorialul pentru rubrica săptămânală „Octava Dies”,
a Centrului de Televiziune Vaticană.
• „Apropiata călătorie apostolică
a Papei în Liban este universal considerată un act de mare curaj şi speranţă. Benedict
al XVI-lea va da publicităţii un document programatic de o importanţă fundamentală
pentru viaţa şi misiunea Bisericii din Orientul Mijlociu, pentru slujirea sa ca mărturisitoare
a Evangheliei şi pentru rolul de promotoare a dialogului şi păcii.
Alegerea
Libanului ca destinaţie a călătoriei apostolice, ţară în care comunităţile catolice
sunt deosebit de numeroase, a fost făcută înainte ca situaţia în Siria să degenereze
într-un conflict deschis şi sângeros. Desigur, această situaţie nu pune în discuţie
călătoria însăşi, dar caracterizează – fără dubiu – un context în care multe dintre
problemele înfruntate acum doi ani de către Adunarea Sinodului din Orientul Mijlociu
nu apar orientate către o soluţie, ci dimpotrivă s-au accentuat ulterior: convieţuirea
dintre diferite grupuri confesionale şi religioase, dialogul cu islamul şi ebraismul,
impulsul creştinilor spre emigrare, libertatea religioasă şi democraţia. De altfel,
întreaga mişcare a aşa-zisei „primăveri arabe” nu izbucnise încă atunci când episcopii
din Orientul Mijlociu erau reuniţi la Roma.
Dacă contextul prezent este profund
diferit faţă de atunci, urgenţa angajării Bisericii în zonă nu poate decât să devină
majoră, chiar dacă este şi mai dificilă, iar prezenţa inspiratoare şi orientatoare
a Papei devine absolut preţioasă şi dorită şi mai intens.
Chiar dacă sunt
o minoritate în regiune, catolicii creştini pot şi trebuie să-şi aducă contribuţia
prin mărturia păcii şi prin promovarea dialogului realizat cu dificultate, dar trăit.
În conflictele din zonă se reflectă nu doar realitatea populaţiilor şi grupurilor
religioase multiple din Orientul Mijlociu, ci şi comunitatea internaţională şi o lume
care pare decisă să nu vrea să-şi dea seama cât de mult se reflectă tensiunile şi
ambiţiile sale în conflictele din regiunea Orientului Mijlociu.
Benedict al
XVI-lea îşi va înălţa strigătul dezarmat, dar plin de speranţă şi de dorinţa de pace
pentru întreaga regiune. Sperăm să fie ascultat”.