Cumpătarea şi solidaritatea, două virtuţi sociale care se învaţă în familie: Congresul
European al Familiei, din Slovacia
(RV – 30 august 2012) Între 29 august şi 1 septembrie, are loc la
Trnava, în Slovacia, cel de-al VII-lea Congres European al Familiei. Organizat
de Confederaţia Internaţională a Mişcărilor Creştine pentru Familie, în colaborare
cu Conferinţa Episcopală din Slovacia, congresul are tema: “Cultura şi valorile morale
ale familiei în societatea globalizata”. Printre participanţi se numără
şi vicepreşedintele Federaţiei Europene a Asociaţiilor Familiale Catolice, Giuseppe
Barbaro, cu o comunicare privind cumpătarea şi solidaritatea în cadrul familiei. Să-l
ascultăm într-un interviu acordat postului nostru de radio:
• „Toţi
ştim că motivele actualei crize economice mondiale, în special europene, sunt
de atribuit speculaţiilor financiare internaţionale. Este poate mai
puţin evident faptul că în ultimii ani au dispărut două virtuţi comportamentale fundamentale
pentru construirea binelui comun, şi anume cumpătarea şi solidaritatea. Sunt două
virtuţi care-şi află originea în sânul familiei, iar familiile ar trebui să le regăsească
pentru a contribui în mod determinant la relansarea economiei din continentul nostru”.
Comunicările din cadrul Congresului European al Familiei pun accentul
în mod deosebit pe valorile familiei într-o societate globalizată. Despre semnificaţia
acestora într-o epocă de criză economică şi a valorilor, iată punctul de vedere al
vicepreşedintelui Federaţiei Europene a Asociaţiilor Familiale Catolice:
•
„Familiile asociate se luptă de multă vreme pentru o recunoaştere a identităţii sociale,
juridice şi politice a familiei, căci valorile şi relaţiile din cadrul familiei ar
trebui să reprezinte într-un anumit fel modelul relaţiilor la nivelul întregii societăţi”.
Despre posibilităţile ca familia să regăsească propriile valori, Giuseppe
Barbaro a spus: • „Reamintesc cuvintele lui Ioan Paul al II-lea care
a îndemnat familiile să devină ceea ce sunt şi apoi să creadă în ceea ce sunt. Este
nevoie de o muncă de sensibilizare şi de redescoperire a valorilor relaţionale familiale,
iar acest lucru trebuie să fie în pas cu recunoaşterea rolului şi funcţiei familiei
în cadrul societăţii, în special din partea politicii care pare să ignore rolul familiei,
iar când îl recunoaşte o face dintr-un motiv „asistenţial”. Eu sunt căsătorit de
30 de ani, avem trei copii şi sunt convins că sunt mulţi cei care, ca şi noi, pot
demonstra că familia este o mare resursă a societăţii, mai ales o resursă relaţională.
Ar fi suficient să ne gândim la faptul că este reprezentată şi ca icoană a Sfintei
Treimi. Dar, pentru a redeveni ceea ce este, familia are nevoie de perseverenţă şi
încredere, iar Sacramentul căsătoriei este de cel mai mare ajutor în obţinerea acestui
rezultat”.